Statele Unite au declanșat luni o evaluare oficială a prezenței lor militare pe continentul european. Decizia vine pe fondul criticilor repetate ale președintelui Donald Trump la adresa aliaților din NATO.
Avertismentul clar de la Washington
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat încă de luna trecută, la Bruxelles, planurile Washingtonului.
„Aceasta va fi o evaluare reală. Va fi concepută pentru a ne asigura că NATO se mișcă rapid și ireversibil spre o Europă care conduce, care face un pas în față pentru a-și asuma responsabilitatea principală pentru apărarea Europei”, a declarat Pete Hegseth omologilor săi.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Oficialul american a lansat un avertisment direct: „Este o evaluare la care unele țări vor pica, iar altele o vor trece cu brio”.
Subsecretarul american al Apărării, Elbridge Colby, a confirmat direcția pe rețeaua X. Evaluarea este „concepută pentru a ne asigura că NATO se mișcă rapid și ireversibil spre o Europă care își asumă responsabilitatea principală pentru apărarea sa convențională”.
„Rezultatul acestei evaluări va fi o accelerare a tranziției NATO către o alianță mai puternică, mai echitabilă și mai sustenabilă”, a adăugat Colby.
Tensiuni legate de razboiul din Iran
Dar de ce se întâmplă asta acum? Nemulțumirea administrației Trump are rădăcini recente și foarte concrete.
Așa cum a relatat Euronews într-o analiză publicată luni dimineață, Washingtonul critică dur răspunsul europenilor la războiul comun americano-israelian din Iran. Mai exact, americanii sunt deranjați de refuzul aliaților de a permite forțelor SUA accesul la bazele din Europa pentru a lansa atacuri.
Hegseth a amenințat direct că Washingtonul își va reduce contribuția financiară la NATO dacă aliații nu ating țintele de cheltuieli pentru apărare.
V-ați gândit vreodată cum ne afectează direct aceste decizii luate peste ocean? Pentru România (țară care găzduiește mii de militari americani la baza Mihail Kogălniceanu) rezultatul acestei evaluări de la Washington dictează direct arhitectura de securitate a flancului estic. Dincolo de declarațiile politice, retragerea unor trupe americane ar pune automat o presiune financiară uriașă pe bugetul apărării de la București, care ar trebui să compenseze deficitul de securitate.
Reactia liderilor europeni
Europenii știu deja că trebuie să bage mâna mai adânc în buzunar. Cancelarul german Friedrich Merz a recunoscut că aliații cunoșteau planurile Washingtonului de a retrage trupe din Europa la un moment dat și a subliniat că blocul trebuie să poată avea grijă de propria securitate.
„Știm că trebuie să facem mai mult și o facem”, a declarat Merz.
Numai că presiunea crește. Înaintea summitului anual NATO organizat la Ankara la începutul acestei luni, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au cerut o schimbare de paradigmă. Alianța trebuie să devină mai europeană pentru a reduce dependența istorică de umbrela de securitate americană.
Cuvintele lui Mark Rutte sunt foarte clare. „Nu putem continua, așa cum am făcut-o, să fim excesiv de dependenți de Statele Unite. Avem nevoie de o Europă mult mai puternică în cadrul unui NATO mai puternic”, a spus Rutte. El a salutat o transformare „fără precedent” stimulată de cooperarea mai strânsă dintre UE și NATO.
Evaluarea Pentagonului abia a început luni, iar primele concluzii tehnice și financiare sunt așteptate pe masa miniștrilor apărării din NATO la următoarea reuniune programată la Bruxelles.
