O treime din toate cheltuielile unei gospodării din România, mai exact 33,6%, se duc direct către stat sub formă de impozite, contribuții și taxe. Suma depășește cheltuielile pe mărfuri nealimentare și servicii la un loc. Practic, conform datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică, românii muncesc o treime din lună doar pentru a-și achita dările la bugetul public.
Venituri și cheltuieli la final de 2025
Datele pentru trimestrul IV al anului 2025 arată că veniturile totale medii lunare au atins 9.454 de lei pe familie, adică 3.804 lei pe persoană. Asta înseamnă o creștere nominală de 0,4% față de trimestrul anterior. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, saltul este mult mai vizibil, de 10,3%. În același timp, cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost de 8.075 lei pe gospodărie, reprezentând 85,4% din veniturile totale.
De unde vin banii și pe ce se duc
Iar cea mai importantă sursă de venit rămân salariile și alte drepturi salariale, care au însumat 6.466 de lei lunar pe familie. Acestea formează 68,4% din veniturile totale ale gospodăriilor. Prestațiile sociale au contribuit și ele cu aproape 20% la formarea veniturilor.
Când vine vorba de cheltuieli, principalele destinații sunt consumul (cheltuieli bănești și contravaloarea consumului din resurse proprii) de 4.834 lei lunar, adică 59,9% din total, și transferurile către administrația publică. Acestea din urmă, sub forma impozitelor, contribuţiilor și taxelor, ajung la 2.711 lei pe gospodărie, adică fix acea treime (33,6%) care face din stat cel mai scump „produs”.
Educația, Cenușăreasa bugetului familial
Dar v-ați întrebat vreodată cât investește o familie în educație?
Răspunsul este șocant.
Doar 26 de lei pe lună, ceea ce reprezintă un infim 0,5% din consum. E drept că într-o economie care vorbește constant despre importanța capitalului uman, cifrele arată o realitate complet diferită, una în care gospodăriile nu investesc aproape nimic în acest domeniu necesar.
Decalaj uriaș între urban și rural
Diferențele dintre oraș și sat rămân semnificative. Venitul mediu lunar în urban a fost de 10.785 lei (cu 1,4 ori mai mare decât în rural), iar cheltuielile medii lunare au fost de 9.144 lei, mai mari de 1,3 ori. Numai că lucrurile stau puțin diferit când analizăm structura cheltuielilor.
La oraș, ponderea dărilor către stat a fost de 36,8%, cu 8,1 puncte procentuale mai mare decât la sat. În schimb, în mediul rural, contravaloarea consumului de produse din resurse proprii a fost de 10,9%, de patru ori mai mare decât în mediul urban.
Pe bune, asta înseamnă că o zecime din economia rurală încă funcționează pe barter și autoconsum, cu venituri în natură de 10,5% din total, de trei ori mai mari decât la oraș.
