Un studiu regional arată o realitate dură pentru mediul de afaceri local: doar 2% dintre companiile din România au o strategie completă pentru inteligența artificială. Mai mult, aproape 80% dintre firme nu folosesc sisteme AI pentru luarea deciziilor, un decalaj care riscă să se adâncească rapid într-o competiție tot mai accelerată. Mesajul transmis la prima ediție a PwC Romania Technology Summit a fost unul clar, adopția AI nu mai poate fi amânată.
O provocare de leadership, nu de tehnologie
Inteligența artificială a depășit rapid stadiul de simplă promisiune tehnologică, devenind o prioritate de business. Gabriel Voicilă, Partener Tehnologie PwC România, a subliniat că schimbarea actuală este una fundamentală. „Astăzi, ceea ce se întâmplă este fundamental diferit. Inteligența artificială generativă nu este doar o versiune mai puternică a instrumentelor pe care le aveam deja. Lucrurile care se întâmplă azi și ceea ce poate face tehnologia sunt vizibil diferite. Dacă ne gândim la evoluția de la simpla execuție de instrucțiuni la generarea de conținut, la raționament și, mai nou, la acțiunea autonomă, ne dăm seama că ritmul schimbării este major.”
Iar această transformare nu este una pur tehnică. „Această schimbare accelerată este cea care determină organizațiile să se transforme și creează o provocare pentru toți liderii. Nu vorbim despre o provocare tehnologică, ci despre o provocare de leadership, pentru că întrebarea care se pune nu este dacă vom investi în AI, pentru că va fi nevoie, ci dacă luăm decizii cu viteza necesară în acest moment și dacă reușim să construim organizații suficient de puternice și reziliente încât să absoarbă următorul val de schimbare și pe cel care vine după el.”
Datele în premieră dintr-un studiu regional realizat de PwC, ce urmează a fi lansat în mai, confirmă urgența. „Un studiu pe care urmează să-l lansăm în cursul lunii mai ne arată că doar 2% dintre companiile din România au declarat că dețin o strategie completă aprobată, care are și indicatori pentru măsurarea beneficiilor aduse de inteligența artificială. Și poate și mai relevant este faptul că aproape 80% dintre respondenți ne-au semnalat că nu folosesc sisteme bazate pe AI pentru luarea deciziilor”, a explicat Voicilă. Barierele, e drept, sunt cele clasice: dificultatea în măsurarea beneficiilor, lipsa de personal calificat și bugetele limitate. „Dar eu cred că liderii pot surmonta aceste bariere și pot transforma acest lucru într-o oportunitate, deoarece organizațiile care vor trece din faza de experimentare, în care ne găsim astăzi, la faza de execuție și adoptare a tehnologiilor bazate pe AI, nu numai că au oportunitatea de a recupera decalajul, dar vor putea să fie și printre liderii din România.”
România, pe locul 62 în lume la adopția AI
V-ați gândit vreodată unde se plasează România la nivel global? Raportul Microsoft AI Diffusion, care analizează date din 82 de țări, ne oferă un răspuns direct. Barbora Paulovic Deckerova, Președinte Microsoft Europa Centrală și Asia Centrală, a prezentat cifrele. „Raportul Microsoft AI Diffusion, care se bazează pe date privind utilizarea AI în 82 de țări, arată că România este în prezent pe locul 62 din 147 de țări. O clasare în prima jumătate nu e un rezultat rău, însă vedem țări din Europa de Est care sunt mult mai bine poziționare, cum sunt Ungaria, Cehia, Polonia și Bulgaria, care sunt în top 30.”
Numai că problema reală este ritmul de creștere. „Dacă ne uităm la ritmul anual de creștere a adopției AI – în România este de 0,9% în timp ce în țările fruntașe adopția crește de patru ori mai repede. Dacă ritmul de adopție rămâne atât de lent, diferența față de lideri se va adânci, iar noi vom privi transformarea doar din urmă, în loc să participăm activ la ea.”
Pentru o companie care vrea să înceapă, sfatul este simplu. „O companie care vrea să înceapă cu AI ar trebui să se uite mai întâi în două direcții: unde poate obține cea mai mare valoare de business și unde își poate ajuta cel mai mult oamenii să devină mai eficienți. De aici pornește transformarea reală: din îmbunătățirea experienței angajaților, din relații mai bune cu clienții, din procese de business mai rapide și din capacitatea de a inova mai inteligent.”
Transformarea AI, condusă de la vârf
Implementarea AI nu este un proiect care poate fi delegat departamentului IT. Lilia Christofi, EMEA Data and AI Financial Services Partner la PwC UK, a insistat că procesul trebuie asumat la cel mai înalt nivel. „Cea mai importantă miză a AI nu este doar productivitatea, ci capacitatea sa de a genera venituri și de a crea noi avantaje competitive. Dacă o organizație nu pornește cu metricile potrivite, cu suficientă ambiție și cu o viziune clară susținută de leadership, atunci programul de AI riscă să eșueze. De aceea, transformarea trebuie condusă de sus în jos, cu aliniere între CEO, COO, CIO și întregul C-level. O transformare AI este, în esență, un proces de transformare a businessului, nu un simplu program tehnologic.”
Miza nu este să bifezi câteva proiecte pilot. „Miza nu este implementarea unor cazuri de utilizare punctuale, ci dezvoltarea unei noi capabilități tehnologice la nivelul întregii organizații. Doar astfel aceleași fundații pot fi reutilizate pentru monitorizarea performanței, conformității și deciziilor în diferite funcții executive”, a adăugat Christofi. Fără această abordare, trecerea la scară largă devine aproape imposibilă.
Și modelul de lucru se schimbă fundamental. Gata cu supervizarea fiecărui pas. „Multe organizații cred încă faptul că fiecare proces automatizat trebuie să păstreze permanent omul ”în buclă”. În realitate, o astfel de abordare limitează puternic câștigurile de productivitate și reduce șansele de a crea noi fluxuri de venit și servicii. Dacă oamenii continuă să execute fiecare pas și să ia fiecare decizie, schimbarea rămâne doar incrementală. Modelul către care evoluează companiile este unul în care omul nu mai este în interiorul fiecărui proces, ci deasupra lui: supraveghează excepțiile, gestionează escaladările, interpretează semnalele organizației și adaugă valoare strategică.”
Studiu de caz Banca Transilvania: 1,5 milioane de clienți pe chatbot
Un exemplu concret de implementare vine de la cea mai mare bancă din România. George Călinescu, CFO Banca Transilvania, a detaliat cum AI este deja parte din operațiunile zilnice. „Astăzi, AI este deja integrată atât în echipele noastre, cât și în produsele și serviciile pe care le folosim intern sau le oferim clienților. În BT Pay, aplicația principală pentru clienții individuali, avem un chatbot utilizat la scară foarte mare, cu milioane de interacțiuni.”
Cifrele sunt clare.
„Dacă la început, în 2023, vorbeam despre aproximativ 30.000 de clienți și 100.000 de interacțiuni într-un an, ulterior am ajuns la peste 1,5 milioane de clienți care interacționează cu chatbotul. Acest lucru înseamnă timp economisit pentru clienți și mai puțină presiune pe call center. Din măsurătorile noastre reiese că 80% dintre interacțiuni duc direct la rezolvarea problemei, iar doar 20% trebuie transferate către etapa următoare.”
Dar cum ajungi aici? Totul pleacă de la încredere. „În transformarea cu AI, totul pornește de la încredere. În relația cu clienții, a trebuit să câștigăm această încredere testând foarte riguros instrumentele, pentru a ne asigura că răspunsurile oferite sunt corecte. În interiorul organizației, încrederea angajaților s-a construit printr-o combinație de training, exemplu personal și disciplină managerială. Am organizat peste 200 de sesiuni de training, de la nivel începător până la avansat, dedicate utilizării AI, la care au participat mii de colegi.”
Până la urmă, AI nu mai este doar o investiție într-un Excel, ci a devenit o așteptare firească din partea angajaților, în special a celor tineri. „Dacă firmele nu oferă acest tip de mediu, riscă să piardă exact oamenii cei mai buni”, a concluzionat Barbora Paulovic Deckerova. „Când eliberezi angajații de pregătiri inutile, căutări repetitive și muncă birocratică, le dai înapoi timpul pentru ceea ce contează cu adevărat: relația cu clientul, deciziile mai bune și creșterea businessului. Iar beneficiul nu se vede doar în productivitate și viteză, ci și în satisfacția oamenilor față de propria muncă.”
