SUA și Iranul negociază joi la Geneva, sub amenințarea atacurilor militare

Confirmarea datei și locului a venit duminică de la ministrul de externe al Omanului, Badr al-Busaidi, care ajută la facilitarea discuțiilor. Potrivit Independent, acesta a numit mișcarea „un impuls pozitiv pentru a face un efort suplimentar în vederea finalizării acordului.” Informația vine după ce și diplomatul iranian de top, Abbas Araghchi, a declarat pentru CBS că anticipează o întâlnire cu trimisul american Steve Witkoff joi, la Geneva.

Ce spun diplomații iranieni

Abbas Araghchi a precizat că Iranul lucrează la finalizarea unei propuneri de acord, adăugând că există o „șansă bună” pentru o rezolvare diplomatică a problemei nucleare, care rămâne singurul subiect al discuțiilor. SUA și Israelul au încercat să abordeze și programul de rachete al țării, precum și sprijinul iranian pentru grupările armate proxy din Orientul Mijlociu, însă Iranul a respins orice încercare de a lărgi sfera negocierilor.

La rândul său, președintele iranian Masoud Pezeshkian a afirmat că negocierile de până acum au implicat „schimbul de propuneri practice și au generat semnale încurajatoare”. Acesta a avertizat însă că Teheranul „a făcut toate pregătirile necesare pentru orice scenariu posibil.”

Trump, „curios de ce nu au capitulat”

Vineri, președintele Donald Trump le-a spus reporterilor că ia în considerare un atac militar limitat asupra Iranului, continuând un model de amenințări abia voalate. Statele Unite nu au comentat informațiile privind continuarea discuțiilor.

În contextul unei prezențe militare americane în creștere în regiune, trimisul special Steve Witkoff a declarat duminică la Fox News că președintele Trump este confuz cu privire la motivul pentru care Iranul nu a cedat. „Nu vreau să folosesc cuvântul ‘frustrat’… pentru că el [Trump] înțelege că are o mulțime de alternative, dar este curios de ce nu au… nu vreau să folosesc cuvântul ‘capitulat’, dar de ce nu au capitulat”, a spus Witkoff.

Portavioane la orizont și amenințări reciproce

Oficiali americani au declarat pentru Reuters că planificarea militară a Statelor Unite a atins un stadiu avansat după ce președintele Trump a ordonat o consolidare navală masivă. Aceasta include cel mai mare vas de război din lume, USS Gerald R Ford, care a fost implicat în capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, și portavionul USS Abraham Lincoln. Sursele au menționat că printre opțiunile discutate s-au numărat schimbarea conducerii și țintirea unor persoane specifice.

Ayatollahul Ali Khamenei a răspuns la poziționarea portavioanelor amenințând că le va scufunda. „Ei spun constant, ‘am trimis un portavion spre Iran’. OK, desigur că un portavion este un dispozitiv periculos, dar mai periculoasă decât portavionul este arma care îl poate trimite la fundul mării”, a declarat el.

Punctul mort al negocierilor: Îmbogățirea uraniului

Un punct de blocaj pentru ambele părți îl reprezintă dreptul Iranului de a îmbogăți uraniu, asupra căruia Teheranul insistă. SUA cer însă ca Iranul să nu dețină arme nucleare sau capacitatea de a le construi, inclusiv prin îmbogățirea uraniului. Diplomatul Araghchi a susținut că negociatorii americani nu au cerut o îmbogățire zero, contrazicând anunțurile oficiale ale oficialilor americani. El a insistat că programul nuclear iranian va „rămâne pașnic pentru totdeauna” în schimbul unor măsuri de consolidare a încrederii și a ridicării sancțiunilor economice.

SUA și aliații săi, inclusiv Israelul, suspectează că programul nuclear al Iranului vizează dezvoltarea de arme. În iunie anul trecut, Israelul și SUA și-au unit forțele pentru a ataca situri nucleare din Iran în cadrul Operațiunii „Midnight Hammer”. Amploarea exactă a pagubelor este necunoscută, deoarece Teheranul a interzis accesul inspectorilor internaționali. Discuțiile au rămas blocate de ani de zile, după ce SUA s-au retras în 2018 din acordul nuclear încheiat de Iran cu puterile mondiale în 2015. Tensiunile au fost amplificate de sancțiunile economice care au declanșat proteste ale comercianților, iar demonstrațiile s-au extins în toată țara, ducând la o represiune brutală. Grupurile pentru drepturile omului estimează că cel puțin 7.000 de persoane au fost ucise.