O tânără care aplica pentru un post entry-level în domeniul business strategy la o multinațională din București a fost respinsă dintr-un motiv care nu are nicio legătură cu pregătirea ei profesională. După luni întregi de căutări pe piața muncii, candidata a pierdut poziția vizată pentru că managera echipei a refuzat angajarea de teamă că aceasta ar putea rămâne însărcinată.
Interviul cu managerul direct schimba regulile jocului
Tânăra a obținut interviul prin intermediul unei cunoștințe care lucra deja în respectiva companie.
Candidata a trecut fără probleme de prima discuție cu departamentul de resurse umane. Iar lucrurile păreau să meargă în direcția potrivită pentru semnarea contractului. Numai că al doilea interviu a adus o schimbare bruscă de ton.
Potrivit relatării publicate pe platforma Reddit, discuția cu managera echipei s-a concentrat inițial pe repere normale, precum activitatea companiei și persoanele cu care tânăra lucrase anterior. Spre finalul întâlnirii, candidata a primit întrebări despre perioada facultății, dar și o întrebare extrem de personală: dacă are iubit.
Tânăra a răspuns negativ.
Ce legătură are starea civilă a unui candidat cu performanța la locul de muncă? V-ați confruntat vreodată cu o astfel de situație intruzivă în fața unui recrutor?
Motivul neoficial al respingerii si calculele corporatiste
După interviu, tânăra a primit rapid un răspuns negativ privind angajarea. Prietena ei din interiorul companiei a încercat să afle ce a stat, de fapt, la baza acestei decizii.
Așa cum semnalează Adevarul într-un material publicat recent, explicația oferită informal a fost de-a dreptul revoltătoare. Managera a justificat refuzul prin următoarele cuvinte: „Mă tem că intră în maternitate”.
Temerea superiorului direct era că o eventuală angajare s-ar transforma rapid într-un concediu de creștere a copilului. Acest detaliu ar fi afectat automat bugetul proiectelor aflate în derulare. Până la urmă, calculele financiare pe termen scurt au primat în fața oricăror competențe profesionale trecute în CV.
„Acum stau și mă întreb dacă nu cumva refuzurile din ultimele luni au avut ceva similar la bază”, a scris candidata dezamăgită pe internet.
Avalansa de experiente similare in piata muncii din Romania
Postarea a declanșat imediat zeci de reacții din partea altor angajați români. Să fim serioși, practica întrebărilor intime la interviurile de angajare (deși strict interzisă de legislația actuală) rămâne o realitate frecventă în birourile companiilor de la noi.
Utilizatorii au relatat propriile experiențe abuzive avute la interviuri sau direct în relația cu angajatorii. Unii candidați au povestit că au fost chestionați direct dacă au credite bancare, dacă locuiesc în chirie sau dacă dețin o locuință proprie. Alții au trebuit să dea explicații detaliate despre partenerii de viață sau despre copii.
Recrutorii folosesc aceste detalii pentru a evalua presiunea financiară a viitorului angajat. Mai exact, unii utilizatori au considerat că au fost dezavantajați tocmai din cauza lipsei unor obligații financiare sau familiale. Logica unor manageri este simplă. Un angajat cu rate la bancă și copii de întreținut va accepta mult mai ușor orele suplimentare și va renunța greu la locul de muncă.
Și abuzurile nu se opresc la faza de recrutare. O altă persoană a explicat în aceeași discuție cum un fost manager a catalogat-o drept „dificilă” dintr-un motiv medical. Femeia a cerut să lucreze de acasă în zilele în care avea probleme de sănătate specifice perioadei menstruației.
Presiunea pe tinerii aflati la inceput de drum
Situația este cu atât mai complicată pentru candidații care aplică pe poziții entry-level. Fără o experiență vastă în spate care să le permită să negocieze de pe poziții de forță, tinerii acceptă adesea interviuri în care granița dintre profesional și personal dispare complet.
Cazul tinerei care dorea o carieră în business strategy arată vulnerabilitatea candidaților în fața unor manageri care aplică filtre subiective. O simplă supoziție legată de viața privată a anulat o oportunitate profesională.
Cert e că piața muncii din București rămâne extrem de competitivă.
Ordonanța de urgență nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare interzice explicit condiționarea ocupării unui post de starea civilă sau de planurile familiale ale candidatului.
