65.000 de locuri de muncă pierdute și 51.000 de șomeri în plus. Costul fiscal ajunge la minimum 2,5 miliarde de lei pe an

Pierderea celor 65.000 de locuri de muncă înseamnă 1,3% din totalul ocupării, iar cele mai multe au fost în sectorul privat. În același interval, numărul șomerilor a crescut cu aproximativ 51.000 de persoane, adică cu 10%.

Studiul leagă aceste pierderi de pachetul fiscal amplu introdus cu un an în urmă și susține că reducerea deficitului bugetar a venit cu un cost economic și fiscal ridicat. Analiza urmărește execuția bugetară până în iulie 2026.

Autorii studiului CPAG arată că „economia a pierdut aproximativ 65.000 de locuri de muncă numai în ultimul an, echivalentul a 1,3% din totalul ocupării, cele mai multe în sectorul privat. Numărul șomerilor a crescut cu aproximativ 51.000 de persoane, respectiv cu 10%”.

Pentru buget, această deteriorare a pieței muncii nu înseamnă doar mai puțini angajați, ci și încasări mai mici. CPAG estimează un cost fiscal anual de minimum 2,5 miliarde de lei din taxe și contribuții neîncasate, venituri mai mici din TVA și plăți suplimentare pentru indemnizațiile de șomaj.

Rata șomajului în România a fost de 6,3% în iunie 2026, față de media UE de 6,0%, potrivit Eurostat. În paralel, economia a avut o creștere medie de -0,5% în ultimele trei trimestre.

Veniturile suplimentare au venit aproape integral din TVA

Deficitul bugetar a fost redus la 2,3% din PIB-ul estimat pentru 2026 în primele șapte luni, potrivit CPAG. Datele oficiale verificate de redacție indică pentru aceeași perioadă un nivel de 2,34% din PIB, diferență care trebuie păstrată distinct.

În ultimele 12 luni, veniturile din TVA au crescut cu 0,8 puncte procentuale din PIB. Creșterea totală netă a veniturilor fiscale a fost de 0,7 puncte procentuale din PIB, ceea ce înseamnă că TVA a adus aproape integral plusul de încasări.

Impozitul pe profit și impozitele pe proprietate au rămas, în linii mari, neschimbate ca pondere în PIB. În același timp, contribuțiile de asigurări sociale au scăzut de la 11,1% la 10,9% din PIB, deși baza de aplicare a CASS a fost extinsă în mod repetat.

Autorii studiului spun că acesta este semnul unei ajustări dezechilibrate. „La un an distanță, datele confirmă în mare măsură această evaluare: TVA a generat veniturile suplimentare, în timp ce măsurile aplicate muncii și capitalului au produs efecte adverse în economie fără a genera venituri suplimentare la buget”, arată CPAG, potrivit tvrinfo.ro.

În iunie 2025, aceeași organizație privată nonprofit propunea o altă combinație de măsuri: majorarea temporară a cotei efective de TVA, colectare mai bună, reducerea contribuțiilor sociale și diminuarea cheltuielilor publice. România încerca atunci să corecteze deficitul după vârful de 9,3% din PIB din 2024.

CPAG cere mutarea presiunii de pe muncă și investiții

Analiza actuală susține că spațiul pentru noi taxe s-a îngustat. Bazele de impozitare au fost extinse în mod repetat, iar cheltuielile publice curente se mențin aproape de 42% din PIB, ceea ce reduce randamentul unor noi majorări fiscale.

CPAG avertizează în studiu că „noi majorări de taxe riscă să genereze venituri din ce în ce mai reduse și să provoace pierderi suplimentare de activitate economică și locuri de muncă”. Acest risc ar pune presiune suplimentară pe baza din care statul își colectează veniturile viitoare.

Pentru IMM-uri, recomandările sunt limitate și temporare. Analiza cere rambursări mai rapide de TVA, amortizare accelerată pentru investițiile în producția internă și facilități pentru profiturile păstrate și reinvestite în companii.

Aceste măsuri ar trebui compensate prin reduceri reale ale cheltuielilor publice curente. Iar dacă încasările din 2026 se vor dovedi structural slabe, CPAG recomandă și reconsiderarea cotei de 16% aplicate dividendelor.

România urmărește să ducă deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2031. Dacă ajustarea rămâne bazată pe majorări repetate de taxe, analiza CPAG indică un efect concret pentru economie: ocupare mai slabă, investiții mai puține și un buget care pierde anual cel puțin 2,5 miliarde de lei din slăbirea pieței muncii.