Banii pleacă din ce în ce mai mult din România. Potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), raportul dintre sumele trimise în țară de românii din străinătate și banii trimiși acasă de angajații străini din România s-a redus semnificativ: de la 12:1 în 2020 la doar 5:1 în 2024. În ultimii cinci ani, remiterile lucrătorilor străini s-au majorat de 3,5 ori, trecând de la 394 milioane de euro în 2020 la 1,369 miliarde de euro în 2024. Doar în primul trimestru din 2025, aceștia au transferat 354 milioane de euro – cu mult peste nivelul din aceeași perioadă a anului precedent (271 milioane de euro).
Această creștere vine pe fondul extinderii masive a numărului de muncitori din afara Uniunii Europene. La finalul lui 2024, în România erau peste 140.640 de angajați extracomunitari cu forme legale, cei mai mulți provenind din Nepal, Sri Lanka, Turcia și India.
Nepal, printre țările cu cei mai mulți bani trimiși din România
Datele BNR arată că doar în 2024, 18.772 de cetățeni nepalezi au primit aviz de muncă în România. Ei se află pe locul patru în clasamentul lucrătorilor străini care au trimis cele mai mari sume acasă – aproximativ 85 milioane de euro.
Distribuția sectorială a angajaților străini arată o concentrare puternică în producție (29.141 persoane), construcții (28.538), comerț (20.008), HoReCa (18.844) și servicii administrative și de suport (12.189).
Un deficit uriaș de forță de muncă în România
Creșterea numărului de muncitori străini și volumul remiterilor lor este direct legată de dezechilibrele pieței muncii. Datele ANOFM și ale Ministerului Muncii arată un deficit estimat de peste 600.000 de angajați în 2025. Cele mai mari lipsuri se înregistrează în construcții, transport, logistică, retail, servicii de pază, curățenie și industria alimentară.
Un barometru european privind competitivitatea, realizat în 2023, relevă că 58% dintre IMM-urile din România consideră lipsa de personal calificat principalul obstacol în dezvoltarea afacerilor.
Sursa: financiarul.ro
