Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va opri livrările de arme către Ucraina pentru a exercita presiuni asupra aliaților europeni. Miza? Forțarea acestora să se alăture unei „coaliții de voință” pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Concret, Trump a amenințat că va opri livrările către PURL, inițiativa NATO de achiziționare de arme pentru Ucraina, care este finanțată chiar de țările europene.
Strâmtoarea Ormuz, o rută strategică prin care tranzitează de obicei aproximativ 20% din petrolul mondial, a fost practic închisă de Iran la sfârșitul lunii februarie, după un atac al SUA și Israelului asupra Republicii Islamice.
O declarație emisă în grabă
Președintele american a cerut luna trecută forțelor navale ale NATO să-l ajute să redeschidă strâmtoarea. A fost însă respins de capitalele europene, care au afirmat că acest lucru este imposibil cât timp conflictul este în desfășurare. Mai mult, multe dintre ele au subliniat că „acesta nu este războiul nostru”.
Ca urmare a presiunilor, și la îndemnul șefului NATO, Mark Rutte, un grup de țări (inclusiv membri cheie ai alianței precum Franța, Germania și Marea Britanie) a emis o declarație convenită în grabă pe 19 martie. Aceasta spunea: „Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz”.
Un oficial familiarizat cu discuțiile a explicat situația. „Rutte a fost cel care a insistat asupra declarației comune, deoarece Trump amenințase că se va retrage din PURL și, în general, din (problemele referitoare la) Ucraina.” Iar lucrurile s-au mișcat rapid. „Declarația a fost apoi redactată rapid, iar alte țări s-au alăturat ulterior, deoarece nu a fost suficient timp pentru a invita pe toată lumea să o semneze imediat”, a mai spus sursa.
Trump, descris ca fiind „destul de isteric”
În cele două zile dinaintea emiterii declarației, Mark Rutte a participat la mai multe convorbiri telefonice cu Trump și cu secretarul de stat american Marco Rubio. Un alt oficial a dezvăluit că Rutte, într-o discuție cu Franța, Germania și Marea Britanie, a explicat că Trump era „destul de isteric” din cauza refuzului europenilor de a ajuta la protejarea Strâmtorii Ormuz.
Deși oficialii britanici au insistat că Marea Britanie și SUA discutau deja opțiuni „la nivel militar” pentru securizarea strâmtorii înainte de 19 martie, aceștia nu au negat că Washingtonul a amenințat cu retragerea sprijinului pentru Ucraina.
Reacția Casei Albe a venit prin Anna Kelly, adjuncta purtătoarei de cuvânt. „Președintele Trump și-a exprimat clar dezamăgirea față de NATO și alți aliați și, așa cum a subliniat președintele, «Statele Unite vor ține minte».”
Retragerea din NATO, „dincolo de reconsiderare”
Dar amenințările nu s-au oprit aici. Trump și-a exprimat în repetate rânduri frustrarea față de aliații europeni, acuzându-i că nu fac mai mult pentru a sprijini războiul SUA împotriva Iranului, în timp ce conflictul din Ucraina este prezentat ca o problemă strict europeană. „Noi suntem acolo pentru a proteja NATO, pentru a-i proteja de Rusia. Dar ei nu sunt acolo pentru a ne proteja pe noi. Este ridicol”, a spus Președintele american săptămâna trecută.
V-ați întrebat vreodată cum vede, pe bune, un președinte american alianța pe care o conduce? Miercuri, Trump a declarat că intenționează să anunțe într-un discurs că va lua în considerare în mod „absolut” retragerea SUA din NATO. Mai devreme, pentru Daily Telegraph, liderul de la Casa Albă descrisese alianța drept un „tigru de hârtie”, afirmând că retragerea Statelor Unite din tratat este acum „dincolo de reconsiderare”.
„Nu am fost niciodată convins de NATO. Întotdeauna am știut că era un tigru de hârtie, iar (președintele rus Vladimir) Putin știe și el asta, apropo”, a adăugat Trump.
Armele pentru Ucraina, sub semnul întrebării
Operațiunile americano-israeliene împotriva Iranului au intensificat competiția globală pentru rachetele interceptoare Pac-3, folosite de sistemele Patriot. Aceste interceptoare sunt vitale și pentru capacitatea Ucrainei de a se apăra împotriva rachetelor rusești.
Secretarul de stat Marco Rubio a declarat vinerea trecută că livrările militare americane către Ucraina nu au fost afectate de războiul din Orientul Mijlociu. „Nimic nu a fost încă redirecționat”, a precizat șeful diplomației americane.
Numai că Rubio nu a exclus posibilitatea ca, în viitor, SUA să încerce să redirecționeze armele destinate Ucrainei pentru a-și reface propriile stocuri. „Dacă avem nevoie de ceva pentru America și este american, îl vom păstra mai întâi pentru America”, a conchis secretarul de stat american.
