Președintele american Donald Trump și-a asumat public distrugerea celui mai mare pod suspendat din Iran, o investiție recentă de 400 de milioane de dolari. În urma prăbușirii violente a structurii, 8 persoane au fost ucise și alte 95 au fost rănite, conform bilanțului comunicat de presa de stat iraniană.
Prăbușire spectaculoasă, revendicată pe Truth Social
Imagini făcute publice chiar de Președintele american arată momentul în care podul suspendat B1, înalt de 136 de metri, este lovit de două ori succesiv în secțiunea centrală. Structura se prăbușește violent peste calea de acces inferioară, totul fiind acoperit rapid de un nor dens de fum negru. E drept că nu a fost clar dacă podul era folosit de civili în acel moment, deși pe o parte a sa părea să fie un camion. Fotografiile ulterioare arată un crater imens chiar în mijlocul podului, confirmând distrugerea unuia dintre cele mai prestigioase proiecte de infrastructură iraniene.
Iar reacția lui Trump nu a întârziat.
Pe platforma sa, Truth Social, acesta a postat un mesaj tranșant: „Cel mai mare pod din Iran se prăbuşeşte, pentru a nu mai fi folosit niciodată”. Mai mult, el a avertizat că vor urma „mult mai multe”, dacă nu se va ajunge la o înțelegere care să pună capăt războiului de cinci săptămâni.
Amenințarea cu „epoca de piatră”
Într-un discurs recent la Casa Albă, Trump a lăudat progresul războiului început pe 28 februarie de SUA și Israel, numindu-l un succes aproape de final. Numai că, dincolo de optimismul afișat, președintele a repetat o amenințare care ar putea lăsa milioane de oameni fără curent electric, aducând țara, practic, în „epoca de piatră”. V-ați gândit vreodată ce ar însemna asta pentru o întreagă națiune?
„Vom lovi foarte puternic şi, probabil, simultan, fiecare dintre centralele lor electrice”, a declarat Trump.
Escaladare pe mai multe fronturi
Atacul asupra podului nu este un incident izolat. La începutul săptămânii, imagini confirmate ca fiind autentice au arătat un atac major asupra unei baze de rachete din orașul Isfahan, cu explozii secundare surprinse de un șofer aflat în apropiere. Locația este una strategică, Isfahan fiind locul unde se crede că Iranul și-a mutat o parte (sau chiar întregul) stoc de 440 kg de uraniu îmbogățit la 60%. Teoretic, acest material ar putea fi folosit pentru a fabrica 10 bombe nucleare.
În paralel, Iranul a acuzat că institutul medical Pasteur din Teheran a fost lovit joi. De cealaltă parte, Israelul a anunțat că a lovit cu o zi înainte un sediu folosit de Garda Revoluţiei Iraniene pentru a finanţa grupări armate din Orientul Mijlociu.
Bilanțul unui război de cinci săptămâni
Până la urmă, Iranul este cel care a suferit pierderi masive de la începutul conflictului, fiind ținta a peste 15.000 de raiduri aeriene. Potrivit unei estimări a Societăților Internaționale ale Crucii Roșii și Semilunii Roșii, cel puțin 1.900 de persoane au fost ucise și 20.000 rănite în Iran.
Replica Teheranului a venit prin purtătorul de cuvânt al comandamentului central al armatei, care a promis că Iranul va lansa în viitor atacuri „mai zdrobitoare, mai ample şi mai distructive”. Acesta a adăugat că războiul va continua până la „regretul permanent şi capitularea” dușmanilor Iranului.
Pe fondul acestor tensiuni, prețul petrolului a crescut cu 7% pe baril, ajungând la 108 dolari. Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat că lumea se află „la un pas de un război mai amplu”, cu implicații globale catastrofale. Și, ca și cum situația nu era suficient de complicată, administrația de la Washington analizează acum trei posibile ținte strategice pentru o intervenție militară limitată la sol, fiind în pragul deciziei de a desfășura trupe în Iran.
