Potrivit Politica libertatea, Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader a declarat luni, 29 decembrie, că Curtea Constituțională va valida al doilea proiect privind pensiile magistraților propus de Guvernul Bolojan. Declarația a fost făcută la Antena 3, într-un context în care CCR a amânat deja de trei ori decizia în acest dosar.
„E un blocaj procedural, fără discuție. Dar eu exprim convingerea că acest blocaj va fi depășit, nici nu se poate altfel, că instanța de control constituțional va decide într-un fel sau altul”, a afirmat Tudorel Toader, conform Antena 3.
Fostul judecător al CCR consideră că decizia instanței de contencios constituțional este previzibilă și că legea va fi în final promulgată și publicată în Monitorul Oficial.
Presiune politică asupra CCR în dosarul pensiilor
Toader a sugerat că Curtea Constituțională se află sub presiune în acest dosar sensibil politic. „Eu îndrăznesc să cred că instanța de contencios constituțional va respinge obiecțiile de neconstituționalitate, dar nu pentru că legea este constituțională, ci pentru că s-a creat această presiune”, a explicat fostul ministru.
El a criticat faptul că subiectul pensiilor magistraților a devenit temă de campanie electorală, amintind de perioada când „decideam cu protestatarii la poarta Curții Constituționale”.
„Judecătorul constituțional decide prin raportare la valorile constituționale, nu la ce vrea X sau Y, nu ce solicită protestatari sau altcineva”, a conchis Tudorel Toader.
Ce prevede al doilea proiect pentru pensiile magistraților
Guvernul condus de Ilie Bolojan a stabilit că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent. Cuantumul pensiei va reprezenta maximum 70% din ultimul salariu net, față de 80% din salariul brut cum este acum.
Perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026. Aceasta reprezintă o modificare față de primul proiect, care prevedea o tranziție de doar 10 ani.
Pentru a ieși la pensie, magistrații vor avea nevoie de minimum 25 de ani vechime în magistratură, din care maximum 10 ani pot fi perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice.
231 milioane euro din PNRR, în joc
De acest proiect depinde soarta a 231 de milioane de euro din fonduri europene PNRR. România a comunicat Comisiei Europene pe 28 noiembrie demersurile pentru îndeplinirea jalonului 215 privind pensiile speciale.
Comisia Europeană va evalua îndeplinirea acestui jalon și va da răspunsul abia în februarie 2026. Decizia finală privind accesarea fondurilor va aparține instituției europene.
CCR amână decizia pentru a patra oară
Curtea Constituțională a amânat de trei ori verdictul privind al doilea proiect al pensiilor speciale. Primul termen a fost pe 10 decembrie, apoi pe 28 decembrie și pe 29 decembrie.
Patru judecători numiți de PSD – Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan – au boicotat ședințele, ieșind din sală pe 28 decembrie și neprezemtându-se deloc pe 29 decembrie.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a programat următorul termen pentru vineri, 16 ianuarie 2026, la ora 10:00.
Componența CCR și influența politică
Curtea Constituțională este formată din 9 judecători numiți pentru mandate de 9 ani. În prezent, PSD are 4 judecători, PNL împreună cu Administrația Prezidențială au 4 judecători, iar UDMR are un judecător.
Primul proiect privind pensiile magistraților a fost respins de CCR pentru lipsa avizului CSM, după o sesizare făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.
