Acordul negociat între SUA și Rusia oferă Kievului termen până joi să accepte 28 de condiţii, altfel riscă să piardă sprijinul Washingtonului.
Ce seva întâmpla dacă Ucraina nu acceptă planul de pace propus de SUA și Rusia? Termenul limită este joi, iar urmările ar putea schimba cursul războiului. Președintele Volodimir Zelenski a recunoscut într-un discurs sobru: fie acceptă cererile Moscovei, fie pierde cel mai important aliat – Statele Unite. Dar ce prevăd cele 28 de puncte din plan? În contextul negocierilor, presiunea asupra Kievului crește, iar viitorul războiului din Ucraina este tot mai incert.
Sprijinul militar și lipsa de arme schimbă regulile jocului
Poate Ucraina să reziste fără arme americane? Parţial, da. Conflictul s-a transformat: accentul nu mai este pe tancuri și vehicule blindate, ci pe drone, iar Europa a depășit SUA la ajutor militar, cu 40 de miliarde de dolari faţă de 35 de miliarde. Totuși, apare o problemă: sistemele de apărare aeriană. Sistemele Patriot și rachetele sunt tot mai puţine, iar Zelenski a cerut de mai multe ori sprijin suplimentar. În lipsa sprijinului american, Ucraina ar putea depinde tot mai mult de fondul european de apărare.
Chiar dacă SUA ar opri livrările, Europa ar putea continua să furnizeze piese de schimb. Întrebarea este dacă Washingtonul va permite acest lucru. Oficialii ucraineni spun că 90% dintre dronele folosite sunt produse în Ucraina, însă industria locală are nevoie de investiții pentru a face faţă cererii de pe front. Situaţia stocurilor de rachete ATACMS rămâne o provocare majoră pentru armata ucraineană.
Fondul european, o soluţie pusă sub semnul întrebării
Administraţia Trump a lăsat deschisă posibilitatea de a vinde arme unui fond european de 90 de miliarde de dolari. Totuși, dacă Kievul respinge planul, acest program ar putea fi anulat. Ucraina are și un număr limitat de rachete ATACM primite din SUA, dar stocurile nu sunt suficiente pentru apărarea pe termen lung. În acest context, sprijinul militar european ar putea fi crucial pentru supraviețuirea Ucrainei.
Rolul informaţiilor militare rămâne un mister
În martie, SUA a oprit temporar partajarea de informaţii cu Ucraina. Fără datele americane, sistemele de apărare antiaeriană precum Patriot sau NASAMS ar funcţiona mult mai slab. Zelenski a recunoscut că toate sistemele de apărare împotriva rachetelor ar avea informaţii limitate fără sprijinul SUA. Acest lucru ar afecta direct capacitatea Ucrainei de a-și apăra orașele.
Surse ucrainene spun că informaţiile de la SUA au fost folosite și pentru atacuri asupra unor ţinte din Rusia. Europa încearcă să-și dezvolte propriile capacități de informaţii, dar acest proces va dura ani. Lipsa unui parteneriat strategic cu Statele Unite ar putea slăbi semnificativ apărarea ucraineană.
Chiar și dacă europenii avansează, Ucraina depinde pe termen scurt de sprijinul american pentru avertizări timpurii și analiza mișcărilor trupelor ruse. Fără aceste informaţii, riscul unor atacuri surpriză crește considerabil.
Criza de soldaţi și lipsa banilor complică și mai mult situaţia
Ucraina se confruntă cu o lipsă de personal militar. În primele șapte luni ale anului, zeci de mii de soldați au părăsit armata. Multe unităţi sunt subdimensionate, iar reducerea vârstei de recrutare sub 25 de ani rămâne un subiect sensibil. Problema mobilizării devine din ce în ce mai acută pe fondul unui război de uzură.
Dacă planul este respins, sprijinul financiar american ar putea dispărea. Fondul Monetar Internaţional estimează că Ucraina are nevoie de 65 de miliarde de dolari doar anul viitor. Uniunea Europeană nu a găsit încă o soluţie pentru a folosi activele rusești înghețate drept garanţie pentru un împrumut, ceea ce complică efortul de reconstrucţie.
„100 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate vor fi investiţi în eforturile conduse de SUA pentru a reconstrui și investi în Ucraina. SUA va primi 50% din profiturile acestei iniţiative.” Planul Witkoff-Dmitriev propune ca aceste fonduri să fie folosite pentru reconstrucţia Ucrainei, însă majoritatea acestor fonduri sunt sub control european, iar Europa nu a fost consultată direct, ceea ce a generat tensiuni între aliați.
Garanţiile de securitate lasă loc de interpretări
„Ucraina va primi garanţii de securitate fiabile.” Acesta este punctul 5 din plan, însă nu oferă detalii clare. Expresii precum „se așteaptă ca Rusia să nu invadeze ţările vecine” nu oferă încredere Kievului. Unele surse spun că o anexă a planului ar include clauza potrivit căreia un atac armat semnificativ al Rusiei peste linia de armistițiu pe teritoriul ucrainean va fi considerat o amenintare la adresa păcii și securităţii comunităţii transatlantice. CNN nu a putut confirma această informaţie. Garanţiile de securitate rămân astfel o temă centrală a negocierilor.
Fără garanţii clare, aprobate de Congresul SUA și susținute de ameninţarea unor sancţiuni, Zelenski are motive să fie reticent. Refuzul planului ar putea aduce riscuri existenţiale pentru Ucraina, iar viitorul ţării depinde de aceste negocieri.
Liderii europeni au transmis că planul necesită discuţii suplimentare. Ei și-au exprimat îngrijorarea faţă de limitările propuse pentru armata ucraineană, care ar lăsa ţara vulnerabilă. Fostul ministru lituanian de externe Gabrielius Landsbergis a spus că securitatea Ucrainei și, implicit, a Europei va fi responsabilitatea Europei de acum înainte, subliniind rolul crucial al Uniunii Europene în această criză.
Speranțele se lovesc de realitate
Acum o lună, Zelenski spunea: „am discutat despre oportunităţi de a ne consolida apărarea antiaeriană, precum și despre acorduri concrete la care lucrăm pentru a asigura acest lucru. Există opţiuni bune și idei solide despre cum să ne întărim cu adevărat.” Între timp, aceste opțiuni au dispărut. În contextul discuţiilor despre planul de pace în 28 de puncte, speranțele Kievului se diminuează.
Pierderea sistemelor de armament și a informaţiilor ar afecta rapid situația de pe front, unde balanța înclină tot mai mult spre Moscova. Cel mai grav este că Washingtonul pare pregătit să recompenseze agresiunea lui Putin, să accepte ocuparea de teritorii europene și să se retragă din alianţa care a asigurat pacea în Europa de peste opt decenii. Aceste evoluţii ar putea avea consecinţe ireversibile pentru securitatea regională.
„Există o lungă tradiţie a marilor puteri din Europa de a încheia înțelegeri peste capul țărilor mai mici, ceea ce a dus la suferinţe îngrozitoare.” scrie Anne Applebaum în The Atlantic, referindu-se la riscurile unui astfel de acord.
Rămâne de văzut dacă Europa va putea susţine Ucraina singură. Deciziile din zilele următoare vor influenţa viitorul întregului continent și vor defini rolul Occidentului în securitatea europeană.
