Miniștrii de externe din Uniunea Europeană au aprobat oficial marți deschiderea Clusterului 6 de negocieri pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova. Decizia deblochează un proces ținut pe loc timp de aproape doi ani la nivelul Consiliului UE.
Mesajul președinției irlandeze a Consiliului UE
Acest nou pachet de negocieri, Clusterul 6, acoperă zona de relații externe și este considerat o temă centrală în cadrul procesului de aderare. Până în acest moment, Kievul și Chișinăul reușiseră să deschidă un singur alt grup de capitole, mai exact Clusterul 1, care vizează aspectele fundamentale și statul de drept.
„Astăzi am atins o nouă piatră de hotar în parcursul Ucrainei către aderarea la UE prin deschiderea unui alt cluster cheie de negociere”, a declarat Thomas Byrne, ministrul de stat irlandez, imediat după anunțul oficial. Irlanda deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE și conduce discuțiile în numele celor 27 de state membre.
Oficialul de la Dublin a ținut să sublinieze eforturile făcute de administrația de la Kiev pe timp de război. „Aceasta este o dovadă a angajamentului țării de a merge înainte cât mai repede posibil”, a adăugat Byrne.
Sfârșitul blocajului impus de Viktor Orban
Dar cum s-a ajuns la această deblocare bruscă pe agenda europeană?
Răspunsul se află la Budapesta. Fostul premier maghiar Viktor Orbán a folosit constant dreptul de veto în consiliu pentru a bloca progresul, invocând o dispută legată de tratamentul minorității maghiare din vestul Ucrainei. Așa cum arată informațiile dintr-o analiză publicată recent de Euronews, situația s-a schimbat radical după ce Orbán a fost înlăturat de la putere de rivalul său politic, Péter Magyar, în urma recentelor alegeri parlamentare din Ungaria.
Noul guvern condus de Magyar a intrat direct în contact cu partea ucraineană și a reușit să rezolve rapid problema minorităților, permițând astfel deschiderea Clusterului 1 în luna iunie și continuarea parcursului european.
Și până la urmă, ce înseamnă asta concret pentru noi? O accelerare a integrării Republicii Moldova și Ucrainei (țări cu care împărțim granițe extinse și interese strategice) se traduce automat printr-o zonă de securitate sporită la granița de est a României, dar și prin viitoare coridoare comerciale stabilizate pentru companiile românești.
Cert e că lucrurile se mișcă mult mai rapid acum.
O zi decisivă pentru Balcanii de Vest
Iar ziua de marți nu a adus decizii doar pentru estul Europei. Oficialii de la Bruxelles se așteaptă să închidă o serie de capitole de aderare și pentru Albania și Muntenegru, state aflate în fruntea plutonului din Balcanii de Vest, într-o mișcare pe care diplomații au numit-o un „Super Marți” al extinderii.
Așteptările Comisiei sunt acum ca reformele bifate pe hârtie să se vadă direct în societate. În drum spre întâlnirea de marți, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat clar că „impulsul de astăzi trebuie acum transformat în rezultate pe teren”.
În acest moment, Comisia Europeană consideră că atât Ucraina cât și Republica Moldova sunt pregătite din punct de vedere tehnic să deschidă absolut toate clusterele de negociere. Următorii pași procedurali depind exclusiv de avizele celor 27 de guverne naționale din blocul comunitar.
