Primele roșii românești din 2026, cultivate în bazinul legumicol Izbiceni, au plecat spre piețele din Ardeal. Fermierul Gigi Gherghiță a livrat deja aproximativ 200 de kilograme, obținând un preț de 50 de lei pe kilogram de la intermediarul care le duce la Brașov. E drept că prețul pare mare, însă vine după o iarnă extrem de costisitoare și o muncă titanică.
Un an extrem de dificil
Iarna grea din acest an a pus la grea încercare nervii și buzunarele legumicultorilor din Olt. Pentru a avea roșii pe piață la început de primăvară, Gigi Gherghiță a plantat răsadurile încă dinainte de Crăciun, un risc pe care și l-au asumat puțini fermieri. Costurile au fost pe măsură, doar pentru încălzirea a 1.000 de metri pătrați de solar cheltuielile ridicându-se la circa 10.000 de euro. V-ați gândit vreodată cum e să stai cu ochii pe centrală zi și noapte?
„A fost cel mai greu an de când am început să facem roșii extra-timpurii, iar asta din cauza temperaturilor negative și pe timp de zi”, a explicat Gherghiță. Centralele au funcționat aproape continuu. „A mers și 30 de zile fără oprire, o curățam cu focul în ea, n-aveai ce face”, a relatat fermierul. Pe lângă combustibilul solid, în nopțile geroase a fost nevoie și de tunuri de căldură, care au adăugat costul motorinei la cheltuielile totale. „Motorina fiind mai scumpă decât anul trecut, s-a cunoscut”, a adăugat el.
Prețul bun, o bucurie de scurtă durată?
Și totuși, prețul de 50 de lei/kg pare excelent la prima vedere. Numai că bucuria este de scurtă durată, iar profitul rămâne incert. Fermierul este conștient că în câteva zile piața se va schimba radical. „În acest moment roșiile sunt căutate, dar în următoarele zile, săptămâni, vor apărea și alți producători cu roșii la vânzare și începe, încet-încet, să se egalizeze piața”, a precizat Gherghiță.
Acesta a mai adăugat că prețul de 50 de lei este cel cu care roșiile au plecat din ferma sa. „Roșiile au ajuns pe mesele cumpărătorilor din Brașov. Prețul final nu-l știu, bănuiesc doar că s-a pus un adaos de 10-25-20%”.
Până la urmă, bilanțul se face la final.
„Așteptăm să finalizăm culesul pentru a putea spune dacă a fost un an bun sau nu. La final o să vedem dacă a fost bine sau nu”, a concluzionat legumicultorul.
O tradiție dusă la extrem
La Izbiceni se cultivă legume de zeci de ani, însă cursa pentru a scoate pe piață produse extra-timpurii este un fenomen mai recent, născut din nevoia de a obține un preț mai bun. Ceea ce fac astăzi fermierii din sudul județului Olt „contrazice tot ce e scris în cărțile de agricultură”, este de părere Gherghiță. Familia sa a lucrat aproape 10 ani în horticultură în străinătate, iar în 2018 s-au întors acasă pentru a investi în propria fermă.
Astăzi, soții Gherghiță lucrează un hectar de spații protejate, din care 3.000 de metri pătrați sunt dedicați roșiilor extra-timpurii. Munca este enormă, iar pentru întreaga suprafață apelează și la zilieri. „Am încercat să plantăm mai din timp față de ceilalți legumicultori și încercăm să facem roșiile cât mai gustoase și cât mai zemoase. Noi am plantat înainte de Crăciun, ceilalți undeva în ianuarie. Contează dacă plantezi devreme, dar mai sunt și altele la mijloc. Este o muncă continuă, zi și noapte”, a mai spus fermierul.
Viitorul sună sumbru pentru legumicultură
Dar ce se va întâmpla pe termen lung? Gigi Gherghiță este convins că modelul actual de legumicultură nu va mai rezista mult. El estimează o scădere drastică a producției în următorul deceniu, pe fondul îmbătrânirii forței de muncă.
„În 10 ani se va diminua mult producția, vom rămâne mult mai puțini, pentru că oamenii înaintează în vârstă, sunt cei care au acum 50 și ceva de ani și care nu vor mai putea să lucreze. Iar tinerii nu continuă toți”, explică fermierul. Vor rezista, crede el, doar cei care se modernizează și respectă normele, motiv pentru care își dorește controale mai dese din partea autorităților. „Eu mi-aș dori ca instituțiile de control să recolteze mai des probe, ne-ar ajuta mult”, spune Gherghiță.
Fermierul se gândește deja la viitor și la cum să își modernizeze ferma, deși nu a reușit să acceseze fonduri europene. „Sunt conștient că centralele pe care le avem noi astăzi în 10 ani vor fi istorie”, mai spune el, căutând deja alternative mai ieftine pentru încălzire.











