Un marker din lichidul cefalorahidian, legat la 60 de pacienți cu Alzheimer de o agravare mai rapidă a bolii în trei ani

Cercetătorii au urmărit simptomele a 60 de persoane incluse în studiul publicat în revista Neurology. Participanții nu luau medicamente despre care se știa că pot influența undele cerebrale, astfel încât analiza somnului să nu fie distorsionată.

Monitorizarea nivelului de orexină și calitatea somnului

Monitorizarea a fost făcută peste noapte, cu un aparat pentru studiul somnului, iar dimineața au fost recoltate probe de lichid cefalorahidian pentru măsurarea orexinei. Acest mesager chimic este implicat în starea de veghe și în somn, iar lipsa lui provoacă narcolepsie de tip 1.

Studiul a analizat nivelul orexinei în raport cu semnalele din somnul NREM, non-REM. Participanții cu fusuri de somn și oscilații lente mai puternice au avut o asociere mai slabă între nivelul crescut de orexină și declinul cognitiv, iar semnalele NREM au fost mai pronunțate la persoanele cu niveluri scăzute de orexină.

Somnul profund apare ca o pistă de cercetare, nu ca tratament

Aceste semnale electrice din somnul NREM contribuie, în creierul sănătos, la consolidarea memoriei. La pacienții cu Alzheimer, oscilațiile lente sunt adesea perturbate, potrivit Descopera.ro.

Orexina a fost mai concentrată în lichidul cefalorahidian al femeilor comparativ cu cel al bărbaților. În paralel, cinci descoperiri științifice din ultimii ani care ne-au schimbat viața au inclus și progrese în înțelegerea bolilor neurodegenerative. Studii anterioare au sugerat că persoanele cu boală Alzheimer pot avea niveluri dereglate de orexină, iar cercetătorii investighează ipoteza că medicamentele care acționează asupra acesteia ar putea ajuta creierul să elimine proteinele beta-amiloid și tau și să încetinească boala.

Cercetarea nu a avut un grup de control și s-a bazat pe o singură noapte de analiză a somnului. Astfel, rezultatele nu demonstrează că somnul profund previne boala Alzheimer și nici că există deja un tratament disponibil pe această direcție.

Pentru pacienți și familii apare o posibilă direcție de cercetare pentru încetinirea declinului cognitiv, dar beneficiul real rămâne de confirmat în studii mai ample. Cercetătorii consideră necesare studii viitoare pe grupuri mai mari și pe persoane sănătoase din punct de vedere cognitiv pentru a verifica dacă stimularea somnului profund poate deveni o strategie eficientă de protecție împotriva bolii Alzheimer.