Un avion de vânătoare românesc a interceptat și distrus o dronă ucraineană deasupra teritoriului estonian. Incidentul fără precedent a fost provocat de sistemele de bruiaj electronic ale Moscovei, care au deviat aparatul de zbor de la traseul său inițial stabilit de trupele Kievului.
Cum a ajuns o rachetă românească să lovească drona
Căpitanul comandor Pavelescu Costel-Alexandru se afla într-o misiune NATO de Poliție Aeriană în statele baltice când a primit ordinul de interceptare. Aeronava Forțelor Aeriene Române a folosit o rachetă aer-aer pentru a neutraliza ținta, evitând intenționat tunul de bord din cauza procedurilor stricte de siguranță aplicate în spațiul aerian aliat.
Drona deviată s-a prăbușit la aproximativ 30 de metri de o clădire rezidențială. Martorii de la fața locului au observat două avioane NATO survolând zona chiar înainte de momentul impactului.
Intervenția bruiajului rusesc și reacția oficialilor
Decizia de a trage a fost luată rapid la nivelul comandamentului. „După ce i-am analizat traiectoria, am decis că trebuie să o doborâm”, a declarat ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur.
Iar lucrurile nu se opresc aici, așa cum arată detaliile dintr-un raport publicat recent de Adevarul, interferențele electronice rusești devin o problemă critică în regiunea Mării Baltice. Margus Tsahkna, ministrul estonian de Externe, a explicat clar de ce aparatele ucrainene ajung să zboare haotic peste granițele NATO.
„Estonia nu a permis ca spațiul său aerian să fie utilizat pentru atacuri împotriva Rusiei. Incidente de acest gen sunt legate de activitățile de bruiaj rusești”, a explicat oficialul.
Vă dați seama ce înseamnă asta concret pentru securitatea cetățenilor din țările baltice? Până la urmă, un simplu bruiaj electronic poate trimite un aparat plin cu explozibil direct peste casele oamenilor. „E vorba de consecințele războiului de agresiune rusesc împotriva Ucrainei. (Susținerile Rusiei) este o mișcare disperată de a diviza Occidentul și de a ne determina să le spunem ucrainenilor să se oprească”, a mai afirmat Margus Tsahkna.
Kievul își cere scuze, Moscova amenință
Partea ucraineană a reacționat imediat după prăbușire, dând vina exclusiv pe interferențele electronice ale Moscovei și precizând că armata sa vizează strict obiective militare de pe teritoriul Rusiei.
„Ne cerem scuze Estoniei și tuturor prietenilor noștri baltici pentru astfel de incidente neintenționate”, a transmis Gheorghii Tîhî, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe.
Numai că serviciul rus de informații externe SVR a profitat de moment pentru a lansa un nou val de intimidări. Moscova a acuzat Estonia, Letonia și Lituania că permit intenționat Ucrainei să le folosească spațiul aerian și a amenințat direct cu represalii.
Răspunsul a venit imediat.
„Rusia minte în legătură cu faptul că Letonia ar permite unei terțe țări să utilizeze teritoriul și spațiul său aerian pentru a lansa atacuri împotriva Rusiei sau a oricărui alt stat”, a scris președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, pe platforma X.
Pentru pilotul român care a gestionat situația la limită (apreciat deja oficial la nivelul aliaților NATO și felicitat de ministrul estonian al Apărării), urmează recunoașterea militară. Ministrul Apărării de la București, Radu Miruță, a anunțat că ofițerul Pavelescu Costel-Alexandru va fi decorat pentru intervenția sa.
