Președintele american Donald Trump crește presiunea asupra aliaților europeni cu doar câteva zile înaintea summitului NATO de la Ankara. Liderul de la Casa Albă a descris relația actuală a Statelor Unite cu Alianța ca fiind una profund dezechilibrată.
Tensiuni maxime înaintea summitului din Turcia
Trump a declarat joi că este „ridicol” ca SUA să mențină actuala relație „unilaterală” cu NATO. Liderul american i-a descris din nou pe aliații europeni drept „profitori” pe seama investițiilor militare americane.
Dar ce înseamnă asta concret pentru securitatea noastră? Până la urmă, România se află chiar pe flancul estic, iar orice decizie luată la Washington cu privire la bugetele militare ne afectează direct arhitectura de apărare și trupele staționate la noi în țară.
Kurt Volker (fostul ambasador al SUA la NATO în prima administrație Trump) a nuanțat situația. „Donald Trump este mereu furios pe ceva. Și este nemulțumit de contribuțiile europene, de cheltuielile europene pentru apărare, de Iran, orice ar fi”, a explicat Volker.
Și totuși, diplomatul anticipează o întâlnire calmă în Turcia pe 7 și 8 iulie.
„Dar aceasta nu va fi o aruncare în aer a unui summit NATO. Are o relație bună cu Erdogan și nu vrea să-i strice sărbătoarea lui Erdogan”, a adăugat el.
Într-o analiză publicată recent de Euronews, Volker a criticat și abordarea actualei administrații americane legată de conflictul din Orientul Mijlociu. „Administrației de acum îi place să spună că Europa nu a fost acolo pentru noi. Asta este o mică exagerare. Trebuia să cerem și apoi i-ai fi putut folosi. Și nu am spus nimănui că vom ataca Iranul. Iar apoi ne-am plâns că nimeni nu atacă alături de noi”, a detaliat fostul ambasador.
Bilanț tragic în Kiev și criza rachetelor
Situația de pe front rămâne critică. Un atac masiv al Rusiei asupra capitalei ucrainene a lăsat în urmă 30 de morți joi.
Cifrele vorbesc de la sine.
Aflat în cartierul Darnițki din Kiev, președintele Volodimir Zelenski a cerut urgent sisteme de apărare antiaeriană. „Dacă partenerii noștri ar fi livrat la timp ceea ce au promis, cred că am fi putut salva mai multe case și, sincer, mai multe vieți”, a spus președintele ucrainean jurnaliștilor prezenți la fața locului.
Zelenski a precizat clar că Ucraina are nevoie de cel puțin 140 de rachete Patriot pentru a putea intercepta un atac care implică aproximativ 70 de rachete balistice.
Între timp, relațiile dintre Kiev și Varșovia trec printr-o escaladare diplomatică fără precedent. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a mers la Varșovia pentru a discuta cu omologul său, Radoslaw Sikorski.
Scandalul a pornit după ce Ucraina a denumit o unitate militară după Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), acțiune considerată controversată în Polonia din cauza tragediei de la Volînia. Ca răspuns, președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras lui Zelenski Ordinul Vulturul Alb pe 19 iunie. Mai mulți oficiali ucraineni au returnat decorațiile de stat poloneze în semn de protest.
Sikorski a criticat decizia lui Nawrocki, numind-o un răspuns „inadecvat”, justificând că măsura a fost greșită „pentru că l-a umilit personal pe președintele Ucrainei.”
Negocieri dure pentru bugetul UE și probleme la granițe
Pe plan european, atenția se mută în Irlanda. Colegiul Comisarilor Europeni, condus de Ursula von der Leyen, se află vineri la Cork pentru a marca preluarea președinției rotative a Consiliului UE de către guvernul irlandez.
Să fim serioși, principala bătaie de cap va fi noul buget european pe șapte ani. Premierul irlandez Micheál Martin a anticipat că negocierile vor fi „extrem de dificile” și vor necesita concesii „semnificative” din partea tuturor statelor membre. Proiectarea acestui buget înseamnă „a reconcilia ireconciliabilul”, a declarat Martin reporterilor.
Un alt subiect fierbinte pe masa discuțiilor este scandalul vânzărilor de alumină produsă în Irlanda către Rusia. Premierul irlandez a promis că va colabora cu Comisia Europeană pentru a „dezvolta o abordare” care să rezolve „problema de bază”. Deși a menționat „următorii pași” posibili, Martin a evitat să se angajeze ferm la sancțiuni.
Iar cetățenii europeni se confruntă cu un coșmar logistic în această vară. Sistemul de intrare-ieșire generează cozi uriașe la frontiere. Deși companiile aeriene cer suspendarea controalelor în iulie și august, Comisia Europeană refuză să cedeze.
La Bruxelles, tensiunile cresc și din cauza unui document scurs care confirmă că Ungaria a operat o rețea de spionaj diplomatic vizând personalul UE între 2012 și 2018. Situația pune o presiune enormă pe comisarul maghiar Olivér Várhelyi, căruia i se cere demisia.
Președintele Consiliului European, António Costa, participă vineri la forumul economic de la Aix-en-Provence alături de șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde.
