Un studiu arată că ChatGPT și Gemini greșesc 80% din diagnosticele medicale

AI-ul, un medic slab la început de drum

Cercetătorii au pus la treabă 21 de modele lingvistice, inclusiv versiuni ale ChatGPT, Gemini, Claude, Grok și DeepSeek, folosind 29 de cazuri medicale reale. Rezultatul a fost clar. În peste 80% din situații, inteligența artificială nu a reușit să genereze corect lista posibilelor diagnostice inițiale. Numai că lucrurile stau complet diferit când AI-ul are toate datele pe masă. Atunci când sistemele primesc informații complete (analize, examene fizice, istoricul pacientului), rata de acuratețe crește spectaculos la peste 90%.

„Aceste modele sunt excelente în stabilirea unui diagnostic final odată ce datele sunt complete, dar au dificultăți la începutul unui caz, când nu există prea multe informații”, a declarat Arya Rao, autoarea principală a studiului și cercetătoare la Harvard Medical School.

AI-ul e bun la final, dar slab la început.

Riscurile unui diagnostic „de la bot”

Dar ce se întâmplă când un om obișnuit, fără cunoștințe medicale, folosește un astfel de chatbot? Experții avertizează că utilizatorii pot lua decizii medicale complet greșite, bazate pe răspunsuri incomplete. Unii ar putea solicita investigații inutile și costisitoare, cum ar fi biopsii fără nicio indicație reală. Alții, și mai grav, ar putea amâna tratamente urgente, confundând simptomele unui accident vascular cerebral cu o banalitate.

Dr. Marc Succi, director executiv al Incubatorului MESH (un centru de inovare de la MGB), o spune direct: „Nu poți pur și simplu să ai încredere în ceea ce spune chatbot-ul. Este un început bun, dar este nevoie de supraveghere și de o persoană implicată.”

Cazul care a uimit Germania

Un exemplu care arată atât potențialul, cât și limitele AI vine din Germania. Michael Hellmich, un bărbat de 54 de ani, a povestit pentru publicația DIE ZEIT cum inteligența artificială i-a schimbat viața după aproape doi ani în care medicii nu i-au putut explica simptomele severe. Problemele lui au început în martie 2023, cu dureri, amețeli, febră și o epuizare extremă.

„Eram sigur că voi muri”, mărturisește Hellmich. Deși a fost diagnosticat pe parcurs cu meningită, anevrism și chiar a suferit un accident vascular cerebral în 2024, niciun tratament nu funcționa pe termen lung.

Disperat, în 2024 a început să discute cu ChatGPT. I-a oferit simptomele, a încărcat rapoarte medicale și a cerut sugestii de investigații. În 2025, după ce a analizat toate datele, ChatGPT a sugerat medicamentul Jardiance, folosit de obicei pentru diabet. Explicația AI, potrivit pacientului, a fost: „Consecința logică a multimorbidității tale”. Și, surpriză, tratamentul a funcționat. Simptomele s-au ameliorat, deși un diagnostic exact nu a fost pus niciodată. „Niciunul dintre doctori nu a putut să-mi explice de ce”, afirmă Hellmich.

De la „Doctor Google” la pacienți certați cu medicii

Cazul neamțului este excepțional și a implicat furnizarea masivă de date sensibile către AI. Specialiștii avertizează că sistemele pot avea „halucinații”, adică pot oferi răspunsuri plauzibile, dar complet greșite. Un medic din München recunoaște utilitatea, dar cu rezerve: „Fiecare medic responsabil ar trebui să consulte o inteligență artificială atunci când se confruntă cu o boală cu care nu este familiarizat.”

Iar tendința este clară. Oamenii au trecut de la „doctor Google”, care ne ducea mereu cu gândul la ce e mai rău, la boții AI, care, nu de puține ori, spun oamenilor ce vor să audă și minimizează riscurile. Datele arată că o treime din pacienți au folosit deja aplicații de sănătate cu inteligență artificială.

Fenomenul se vede și în România. Tot mai mulți români își pun singuri un diagnostic cu ajutorul AI și, odată ajunși în cabinet, acceptă cu greu sfaturile medicului. Recent, un chirurg din Galați a fost chiar certat de un pacient pentru că l-ar fi operat prea repede, contrazicând astfel „părerea” chatbot-ului.