Sari la conținut

Ungaria Fidesz întărește președinția înainte de alegeri

Parlamentul ungar a adoptat recent o lege care complică procesul de destituire a președintelui, cu doar câteva luni înainte de alegerile legislative programate pentru aprilie 2026. Această decizie vine pe fondul unor sondaje care sugerează că partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, ar putea să pună capăt celor 14 ani de guvernare Fidesz.

Lectură: 4 min
Ungaria Fidesz întărește președinția înainte de alegeri

Detalii despre noua lege

Conform modificărilor legislative, Curtea Constituțională va avea acum responsabilitatea de a aproba sau respinge declarațiile referitoare la incapacitatea președintelui de a-și exercita funcțiile. În trecut, această decizie putea fi luată de Parlament, prin votul majorității simple, la propunerea președintelui, a guvernului sau a unui parlamentar.

Autorii legii au susținut că noua reglementare este necesară pentru a evita o „decizie potențial eronată” care ar putea crea confuzie juridică. Atunci când președintele este considerat temporar incapabil de a-și îndeplini atribuțiile, puterile sale sunt transferate Președintelui Adunării Naționale, care este ales de majoritatea parlamentară la începutul fiecărui mandat.

Importanța președinției în Ungaria

În sistemul constituțional din Ungaria, președintele exercită în principal funcții ceremoniale. Totuși, Legea Fundamentală îi conferă anumite instrumente prin care poate încetini sau obstrucționa activitatea parlamentului și a guvernului. Președintele convoacă sesiunea inaugurală a Parlamentului și desemnează premierul să formeze noul guvern. De asemenea, poate returna proiecte de lege pentru reconsiderare sau le poate trimite Curții Constituționale pentru evaluare.

Dacă candidatul propus de președinte nu este aprobat de Parlament, acesta va trebui să propună o altă persoană. Legea nu garantează însă că liderul partidului câștigător va fi desemnat să formeze guvernul. În cazul în care Parlamentul nu alege un prim-ministru în termen de 40 de zile de la prima nominalizare, președintele are dreptul să dizolve corpul legislativ și să convoace alegeri anticipate.

Contextul politic al adoptării legii

Tamás Sulyok, actualul președinte al Ungariei, a fost ales în februarie 2024 de parlamentarii Fidesz, fără sprijin din partea opoziției. El a fost anterior președintele Curții Constituționale și va rămâne în funcție până în 2029. Procedura de destituire a președintelui este prevăzută de lege și poate fi inițiată în caz de încălcare deliberată a Legii Fundamentale sau a altor legi relevante. Decizia finală revine Curții Constituționale, care este, în prezent, formată din membri numiți de Fidesz.

Datorită acestor condiții, șansele ca Tamás Sulyok să fie demis înainte de finalizarea mandatului său sunt foarte reduse, cu excepția cazului în care acesta decide să demisioneze.

Reacția opoziției și perspectivele viitoare

Péter Magyar, liderul partidului Tisza, a promis să restructureze puterea consolidată de Viktor Orbán, în cazul unei victorii electorale. Partidul Tisza, fondat în primăvara lui 2024, a câștigat rapid popularitate, mai ales după ce Magyar a expus corupția din sistem. Conform sondajelor, Tisza este acum un competitor serios al Fidesz, răsturnând dominația acestuia din urmă, care a durat din 2006.

Unii analiști consideră că această lege reprezintă o încercare a Fidesz de a-și asigura influența pe termen lung, chiar și în cazul unei înfrângeri electorale. Dacă Tisza câștigă alegerile, dar nu reușește să înlăture președintele, Sulyok ar putea folosi atribuțiile sale pentru a întârzia activitatea legislativă a noului guvern.

Istoricul consolidării puterii Fidesz

De când a revenit la putere în 2010, Viktor Orbán a utilizat majoritatea de două treimi din Parlament pentru a modifica Constituția și legislația, ceea ce a dus la un control crescut asupra instituțiilor independente. Parlamentul European a caracterizat recent Ungaria ca un „regim hibrid de autocrație electorală” într-un raport adoptat cu 415 voturi pentru și 193 împotrivă. Acest raport a subliniat deteriorarea continuă a statului de drept în Ungaria.

Uniunea Europeană a suspendat miliarde de euro în fonduri pentru Ungaria din cauza preocupărilor legate de statul de drept. În decembrie 2024, Comisia Europeană a anunțat că Ungaria a pierdut 1,04 miliarde de euro din cauza încălcărilor legate de statul de drept. De asemenea, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a sancționat guvernul maghiar cu 200 de milioane de euro, plus 1 milion de euro pe zi, pentru nerespectarea unei hotărâri anterioare privind legislația azilului.

Măsuri recente adoptate de Fidesz

În aceeași sesiune parlamentară, Fidesz a modificat și circumscripțiile electorale, reducând numărul acestora din Budapesta de la 18 la 16. Cele două mandate pierdute au fost alocate județului Pest, care va avea acum 14 circumscripții. De asemenea, a fost adoptat un amendament constituțional care permite alegerea procurorului general din afara sistemului de procuratură, precum și modificări privind vârsta minimă a judecătorilor.

Aceste acțiuni reflectă strategia Fidesz de a-și menține influența asupra instituțiilor din Ungaria, indiferent de rezultatul alegerilor viitoare.

Distribuie

Corina Popescu scrie la rubricile Externe, Politică și Actual de pe news24.ro. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră