Uniunea Europeana refuza retragerea diplomatilor din Kiev. Polonia avertizeaza direct Moscova

Reactia dura a Poloniei la adresa Kremlinului

Totul a pornit după ce Ministerul rus de Externe a cerut urgent cetățenilor străini să plece din Kiev, invocând viitoare atacuri asupra unor presupuse centre de comandă ucrainene. Dar oficialii polonezi nu au lăsat lucrurile așa. „Rusia susține de ani întregi că nu poartă un război, ci o așa-numită «operațiune militară specială», cu obiective limitate și ținte exclusiv militare. În aceste condiții, orice lovitură asupra infrastructurii civile sau diplomatice va fi considerată o acțiune agresivă și deliberată”, au transmis oficialii de la Varșovia.

Diplomația poloneză pune acum sub semnul întrebării chiar statutul Federației Ruse de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU.

Ambasadoarea Uniunii Europene refuza sa plece

Oficialii europeni au reacționat cu aceeași fermitate. Așa cum arată informațiile publicate recent de Adevarul, ambasadoarea UE în Ucraina, Katarína Mathernová, a catalogat mesajele Moscovei drept un nou exercițiu de cinism.

„Un regim care a atacat blocuri de locuințe, maternități, școli, muzee și centrale electrice vorbește astăzi despre Convențiile de la Geneva. Este un nivel de ipocrizie greu de egalat”, a afirmat diplomata europeană.

Până la urmă, ce înseamnă asta concret pentru securitatea regiunii noastre? Când rachetele cad la câteva sute de kilometri de granița României, orice amenințare la adresa corpului diplomatic internațional ridică nivelul de alertă și la București, unde autoritățile urmăresc atent fiecare mișcare a Kremlinului.

Și ca să fie clar că europenii nu cedează presiunilor, Mathernová a punctat direct. „UE nu pleacă nicăieri. Rămânem la Kiev. Rămânem alături de Ucraina. Kievul rezistă. Ucraina rezistă. Și noi la fel”, a spus ambasadoarea.

Acuzatii de santaj din partea Kievului

Ministerul ucrainean de Externe a mulțumit misiunilor care își continuă activitatea și a descris avertismentele Rusiei drept un șantaj fără rușine. Oficialii de la Kiev (care s-au obișnuit deja cu acest tip de război psihologic) spun că nivelul de risc nu s-a schimbat radical față de anii trecuți. Mai mult, ei consideră că Moscova recunoaște practic faptul că folosește bombardamentele pentru a intimida comunitatea internațională.

„Aceste declarații pot deveni probe importante în viitoare proceduri internaționale împotriva statului agresor”, au transmis reprezentanții MAE ucrainean.

Motivatia Moscovei si evaluarea occidentala

Iar rușii au venit imediat cu o justificare. Kremlinul susține că amenințările răspund unui atac ucrainean asupra unui colegiu pedagogic din orașul ocupat Starobilsk, aflat în regiunea Lugansk, unde ar fi murit civili. Numai că Statul Major al armatei ucrainene contrazice ferm această variantă și precizează că ținta reală a fost cartierul general al unității ruse „Rubikon”, implicată în operațiuni cu drone.

Să fim serioși, evaluările occidentale indică o cu totul altă miză a Moscovei: obținerea prin presiune psihologică a izolării Ucrainei și slăbirea sprijinului extern, obiective ratate pe frontul de luptă.

Ca dovadă a susținerii externe, diplomați din peste 70 de state au mers recent, împreună cu ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, în zonele din Kiev distruse de bombele rusești.