Sari la conținut

Valerii Zalujnîi anunta ca Ucraina nu intra in NATO. Fostul comandant cere aliante noi

Valerii Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit și fost comandant șef al armatei ucrainene, a spulberat public speranțele de integrare euroatlantică ale Kievului. Prezent la o dezbatere dedicată integrării euroatlantice, desfășurată la reuniunea ambasadorilor Ucrainei de la Kiev, oficialul a declarat clar că statul său nu va deveni membru al Alianței Nord-Atlantice.

Lectură: 4 min
Valerii Zalujnîi

Motivul pentru care usa Aliantei ramane inchisa

Timp de aproximativ 12 ani, generalul a lucrat direct la implementarea standardelor occidentale în cadrul forțelor armate ucrainene. A ascultat nenumărate discursuri politice. Și totuși, realitatea din teren i-a schimbat complet perspectiva asupra promisiunilor diplomatice repetate la nesfârșit.

„Cunosc foarte bine NATO. În fiecare an am auzit că aderarea este iminentă. Din păcate, nu vom intra niciodată în NATO”, a afirmat diplomatul în fața colegilor săi de la Kiev.

Cifrele și anii de așteptare vorbesc de la sine.

Fostul șef al armatei nu s-a ferit să critice dur capacitatea de adaptare a blocului militar. El susține că structurile occidentale continuă să funcționeze pe baza unor doctrine concepute tocmai în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Iar această rigiditate birocratică împiedică o reacție rapidă la noile realități ale conflictelor moderne, lăsând trupele vulnerabile în fața inovațiilor inamice.

Critici dure la adresa tacticilor militare occidentale

V-ați gândit vreodată cât de repede se schimbă regulile pe frontul de lângă granițele noastre?

Războiul contemporan nu se mai poartă doar cu tancuri grele și tranșee adânci. Acum, lupta este caracterizată de utilizarea pe scară largă a dronelor, a sistemelor complexe de război electronic, a platformelor fără pilot și a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială. Zalujnîi a avertizat public că multe state membre ale Alianței vor avea nevoie de ani întregi pentru a-și moderniza forțele armate astfel încât să poată răspunde eficient acestor provocări tehnologice majore.

Numai că această inadecvare tactică nu este doar problema exclusivă a Kievului. Când fostul comandant ucrainean atrage atenția (încă din luna mai a acestui an) că strategia occidentală în regiunea Mării Negre nu răspunde pe deplin provocărilor actuale de securitate, efectele se simt direct și în România. O vulnerabilitate a flancului estic în fața noilor forme de război hibrid înseamnă riscuri imediate pentru securitatea navigației comerciale și a infrastructurii din proximitatea apelor teritoriale românești.

În loc să aștepte un consens politic greu de atins între toate țările membre, Ucraina ar trebui să schimbe foaia. Diplomatul cere concentrarea eforturilor pe obținerea unor garanții de securitate concrete și pe dezvoltarea unor coaliții militare mult mai flexibile.

Solutia propusa pentru securitatea Kievului

Așa cum detaliază informațiile publicate recent de Adevarul, ambasadorul s-a pronunțat ferm în favoarea consolidării unor alianțe militare europene regionale. El a indicat participarea țării sale la Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force, JEF) drept o opțiune extrem de promițătoare pe termen scurt și mediu.

Până la urmă, o coaliție formată strict din state dispuse să acționeze rapid împreună ar putea oferi un model mult mai eficient de cooperare pe timp de criză. JEF este exact un astfel de format (o alianță militară formată din zece țări din nordul Europei, condusă operațional de Regatul Unit). Dar există un obstacol major pe care oficialii trebuie să îl rezolve. În prezent, acest grup nordic nu are un mecanism clar de apărare colectivă și nici de obligații reciproce privind apărarea statelor participante.

Dincolo de formatele politice și tratate, armata ucraineană are o nevoie disperată de acces la hardware de ultimă generație. Fostul comandant a cerut specific acces la tehnologiile dezvoltate de statele occidentale, subliniind importanța critică a domeniilor apărării antirachetă și capabilităților spațiale pentru supraviețuirea statului.

Viziuni diferite la varful statului ucrainean

Nu este pentru prima dată când generalul lovește în actualul model de funcționare de la Bruxelles. În luna iulie, el a afirmat tranșant că structura actuală a fost concepută pentru o cu totul altă epocă și că se adaptează mult prea lent la noile forme letale de război.

Să fim serioși, aceste declarații tăioase contrastează puternic cu linia oficială dictată de administrația prezidențială. Autoritățile de la Kiev continuă să considere aderarea un obiectiv strategic nenegociabil pe plan extern. Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent și răspicat că apartenența statului său la Alianță este în interesul ambelor părți implicate în negocieri.

Dar presiunea frontului forțează decizii pragmatice, iar Ucraina acordă acum o atenție tot mai mare formatelor regionale de cooperare în domeniul apărării, căutând soluții imediate. Statele membre ale Joint Expeditionary Force au convenit deja în acest an asupra înființării unei forțe navale multinaționale, o structură operațională menită să consolideze securitatea regională și să descurajeze eventuale acțiuni ofensive ale Rusiei.

Distribuie

Andreea Ionescu este jurnalistă specializată pe domeniul sănătății, cu o experiență de peste 7 ani la News24.ro. Se concentrează pe informarea publicului larg despre subiecte esențiale precum sănătatea publică, campaniile de vaccinare și reformele sistemului medical românesc. Prin articolele sale, Andreea își propune să aducă în atenție cele mai recente știri și analize relevante din sectorul medical. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră