Europarlamentarul PSD Vasile Dîncu a explicat strategia partidului în plină criză politică. Fostul ministru al Apărării a analizat incidentul de securitate de vineri din Galați, unde o dronă a căzut pe un bloc de locuințe, și a respins ferm ideea unui cabinet format exclusiv în jurul unei singure persoane.
Drona de la Galați și sistemele de apărare
Iar problema apărării naționale revine brutal în actualitate. O dronă a lovit vineri un bloc din Galați, iar autoritățile caută încă explicații. Fostul ministru al Apărării atrage atenția că statul român nu intră în interimat când vine vorba de securitate, chiar dacă avem un guvern interimar la București.
„Ca fost ministru al Apărării, cred că trebuie să facem o distincție foarte clară. Un guvern interimar are limitări politice, dar statul român nu intră niciodată în interimat atunci când este vorba despre securitatea națională. Armata, structurile de comandă, CSAT, mecanismele NATO și instituțiile de securitate trebuie să funcționeze indiferent de situația politică”, a declarat Vasile Dîncu.
Ce înseamnă asta concret pentru siguranța românilor aflați la granița cu Ucraina?
Oficialul social-democrat subliniază că România are sisteme precum Gepard și Oerlikon, aviație de luptă și senzori integrați în arhitectura NATO. Numai că drona a fost detectată, urmărită, dar nu a putut fi neutralizată. Oamenii din Galați sau Tulcea așteaptă reacții rapide.
„Nicio țară europeană nu deține un sistem perfect de apărare antidronă. Nici măcar state cu experiență militară excepțională nu au reușit să elimine complet acest risc. Există însă o diferență între dificultate și întârziere. Drona de la Galați este mai mult decât un incident, este o radiografie. Ea ne arată distanța dintre discurs și capacitate, dintre strategie și implementare, dintre promisiuni și rezultate”, a adăugat Dîncu.
Scuzele legate de proceduri nu mai sunt suficiente. „Am auzit invocându-se ideea prudenței, faptul că ne aflăm în timp de pace sau dificultatea luării unei decizii într-un interval foarte scurt. Toate acestea sunt argumente care merită analizate, dar ele deschid o discuție mai amplă despre capacitatea instituțiilor de a lua decizii într-un mediu de securitate care nu mai seamănă cu cel de acum zece ani”, a completat fostul ministru. „În războiul hibrid, efectul strategic nu este produs doar de explozie, el este produs și de îndoială, de sentimentul că adversarul testează limitele reacției noastre, de percepția că statul ezită”.
Mesajul pentru președintele Nicușor Dan
Dincolo de radare militare, criza politică blochează administrația. Într-un interviu publicat recent de Adevarul, PSD arată că refuză să capituleze de dragul unei stabilități de fațadă. Vasile Dîncu a transmis un mesaj direct: „Nicușor Dan nu poate inventa o majoritate prin voință personală”.
Și totuși, ce fel de guvern acceptă social-democrații?
Un cabinet tehnocrat (variantă discutată intens la nivel politic) ar avea nevoie de obiective clare. Lista include reducerea deficitului, atragerea fondurilor din PNRR, dezvoltarea industriei naționale de apărare și protejarea investițiilor publice. „Riscul unui guvern tehnocrat apare atunci când tehnocrația devine un substitut pentru legitimitatea democratică. Niciun expert, oricât de competent ar fi, nu poate înlocui contractul politic dintre cetățeni și instituțiile reprezentative”, explică europarlamentarul.
Liderul PSD a trasat o linie roșie pentru Palatul Cotroceni. „Dacă premierul vine cu misiunea de a construi o axă împotriva PSD, criza nu se rezolvă. Președintele poate fi mediator, poate fi garantul echilibrului, dar dacă intră în logica unui joc de tabără, atunci devine parte a crizei, nu soluția ei”.
Între timp, tensiunile din teritoriu cresc vizibil. Un primar PSD și-a dat demisia din funcție zilele trecute, acuzând public că partidul „se duce în cap”.
Răspunsul pentru Ilie Bolojan
Premierul interimar Ilie Bolojan a lansat la rândul său acuzații dure. El a afirmat că PSD „fuge de responsabilitatea formării unui guvern”.
Răspunsul a venit imediat. Dîncu a precizat că decizia de a retrage sprijinul fostului executiv a fost extrem de dificilă. Să fim serioși, negocierile pentru Palatul Victoria abia au început. Dar social-democrații susțin că au sancționat o politică a tăierilor care a afectat direct cetățenii.
„Soluția pe care am propus-o a fost refacerea acordului politic între aceiași parteneri, în jurul unui program nou, mai clar, mai realist și mai echilibrat social. Am propus trecerea de la politica austerității la politica modernizării, de la sloganuri despre reformă la reforme măsurabile”, a detaliat Vasile Dîncu.
Miza reală rămâne bugetul și direcția economică a țării. „nu am dat jos un guvern pentru a schimba un premier, am retras sprijinul pentru un model de guvernare care confundase reforma cu contabilitatea și modernizarea cu austeritatea”, a punctat liderul PSD.
Până la urmă, discuțiile programate la Palatul Cotroceni vor stabili următoarea mutare pe scena politică. Partidele trebuie să găsească o formulă care să asigure minimum 233 de voturi în Parlament pentru învestirea noului cabinet.
