După trei ani de profituri cumulate de peste 45 de milioane de euro, gigantul german Schaeffler a încheiat anul 2024 la Brașov cu o gaură de 1,2 milioane de euro. Vestea vine la pachet cu o scădere drastică a numărului de angajați, cu aproape 550 de oameni mai puțini. Situația de la Cristian, unde se află cea mai mare investiție străină din județ, nu este un caz izolat, ci oglinda unei crize care zguduie întreaga industrie auto europeană.
Cifrele roșii de la Cristian
Datele financiare pentru anul 2024, publicate de Schaeffler România, arată o inversare brutală de trend. Compania a raportat pierderi de 5,968 milioane de lei (aproximativ 1,2 milioane de euro), o lovitură puternică după ce în perioada 2021-2023 înregistrase profituri de peste 225 de milioane de lei. Scăderea se vede și în cifra de afaceri, care a coborât cu mai mult de 15%, de la 3,9 miliarde de lei la 3,36 miliarde de lei.
Impactul cel mai direct se simte însă la nivelul forței de muncă. Numărul mediu de angajați a scăzut de la 4.905 la 4.366 de persoane. Practic, aproape 550 de posturi au dispărut într-un singur an. Declinul este cu atât mai șocant cu cât vine după două decenii de expansiune continuă. Înființată în 2002 într-o hală închiriată de la fosta uzină Tractorul cu doar 100 de angajați, Schaeffler a investit peste 600 de milioane de euro la Cristian. A ajuns să ocupe șase hale de producție pe o suprafață de 100.000 de metri pătrați, devenind un furnizor cheie pentru giganți din domeniul auto și al energiei eoliene.
O criză europeană, resimțită local
Problema este însă mai adâncă și depășește porțile fabricii din Cristian. Întreaga industrie europeană de componente auto este pe jar. Producătorii sunt prinși la mijloc între două lumi: vânzările de mașini electrice sunt sub așteptări, iar vehiculele cu motor termic sunt amenințate de penalități tot mai aspre pentru depășirea normelor de poluare. Peste toate acestea se adaugă expansiunea agresivă a producătorilor chinezi, care cuceresc rapid piața europeană.
Situația de la Schaeffler nu este unică în Brașov. Un alt producător important de componente, Preh România, care livrează piese pentru mărci ca Porsche, Mercedes sau Tesla, a notificat deja Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă despre posibilitatea de a concedia aproape o treime din cei 2.000 de angajați. Reprezentanții companiei spun că decizia finală depinde de evoluția comenzilor, dar se pregătesc pentru cel mai pesimist scenariu. Fenomenul arată că dificultățile economice afectează întregul lanț de aprovizionare din sectorul auto.
Răspunsul Bruxelles-ului: un plan de acțiune
Conștientă de riscuri, Comisia Europeană a recunoscut oficial în 2025 că supremația industriei auto europene nu mai este garantată. Companiile chineze sunt văzute acum ca o amenințare directă la competitivitate. Reacția a venit sub forma unui pachet de măsuri, inclusiv un plan de acțiune strategic, menit să ajute industria să facă față dublei provocări: accelerarea decarbonizării și creșterea competitivității.
Concret, Bruxelles-ul a propus o serie de intervenții care semnalează o schimbare de macaz. Printre cele mai importante măsuri se numără o flexibilizare a standardelor de emisii CO2 pentru perioada 2025-2027, permițând producătorilor să compenseze anii slabi cu anii mai buni. Aceasta a fost o victorie politică pentru marii producători auto, care se confruntau cu amenințarea unor penalități uriașe. În plus, se conturează o politică comercială mai defensivă, care ar putea introduce criterii de reziliență, sustenabilitate și securitate cibernetică în achizițiile publice și ajutoarele de stat, măsuri menite să frâneze avansul concurenței chineze.
Viitorul fabricii: între baterii chinezești și politici europene
Ce înseamnă toate acestea pentru viitorul fabricii de la Brașov? Supraviețuirea și prosperitatea pe termen lung depind de modul în care Schaeffler și alți producători vor naviga această tranziție complexă. Marea dilemă a Europei este legată de baterii, componenta esențială a mașinilor electrice. China domină autoritar acest sector, inclusiv prin investiții masive în Europa de Est, cum ar fi fabricile din Ungaria.
Pe termen scurt și mediu, Europa are nevoie de aceste baterii chinezești pentru a-și atinge obiectivele climatice. Pe termen lung, însă, UE dorește să-și construiască propriile lanțuri de aprovizionare și campioni europeni, mizând pe inovație și reguli de conținut local. Pentru fabricile chinezești din Europa, acest plan ar putea deveni o vulnerabilitate.
Lobby-ul auto a salutat planul Comisiei, dar a subliniat și lipsurile: sprijin insuficient pentru dezvoltarea infrastructurii de încărcare și lipsa unor stimulente clare pentru consumatori, care să accelereze adoptarea mașinilor electrice. Fără o cerere solidă și o infrastructură adecvată, fabricile de componente precum cea de la Brașov rămân expuse. Viitorul celor peste 4.000 de angajați de la Schaeffler depinde, în final, de succesul acestui pariu european: o cursă contra cronometru pentru a reconfigura una dintre cele mai importante industrii ale continentului.
Surse:
