Premierul Ungariei, Viktor Orbán, își conturează o strategie pentru a rămâne la conducerea țării, chiar și în eventualitatea unei înfrângeri în alegerile parlamentare din aprilie 2026. Se pare că liderul de la Budapesta ia în considerare asumarea funcției de președinte, cu scopul de a modifica legislația astfel încât aceasta să devină cea mai influentă poziție din stat. Această situație apare pe fondul unor sondaje care indică un avans semnificativ al opoziției.
Planul de menținere a puterii
Orbán, la putere din 2010, se confruntă cu cea mai serioasă provocare politică de la preluarea mandatului. Partidul său, Fidesz, pierde teren în fața formațiunii TISZA, condusă de Péter Magyar, un fost aliat din cercurile puterii. Sondajele independente arată că TISZA are un avans de până la 10 puncte procentuale.
Conform unei surse citate de Bloomberg, Orbán ar putea analiza posibilitatea de a prelua funcția de președinte. Această schimbare ar implica reconfigurarea legilor pentru a transforma președinția într-o funcție executivă reală, având în vedere că în prezent, președintele Ungariei exercită în principal atribuții ceremoniale.
Modificări legislative în curs
Pe 4 decembrie, parlamentarii Fidesz au propus un proiect de lege care ar îngreuna procesul de demitere a președintelui. Această modificare este probabil să fie adoptată, având în vedere controlul pe care Orbán îl deține asupra legislativului. Opoziția interpretează aceasta ca pe o pregătire pentru un eventual eșec electoral al premierului.
Péter Magyar a promis că va demonta sistemul instituit de Orbán în ultimii 15 ani dacă va câștiga alegerile. Liderul TISZA a denunțat corupția din rândurile Fidesz și a lansat un program intitulat „Drumul spre închisoare”, destinat să tragă la răspundere oficialii guvernamentali acuzați de deturnare de fonduri.
Cine este Péter Magyar
Magyar a intrat în politică în februarie 2024, după un scandal major în cercurile puterii. Fostul soț al ministrului justiției, Judit Varga, a părăsit sfera de influență a lui Orbán și a criticat public corupția din sistem. În iunie 2024, partidul TISZA a obținut aproape 30% din voturi la alegerile europarlamentare, cel mai bun rezultat pentru un partid de opoziție din 2006.
De atunci, TISZA a continuat să crească în sondaje. Institutul de cercetare 21 Research Center a raportat în octombrie un avans de 7 puncte pentru TISZA, ceea ce ar putea însemna aproximativ 500.000 de voturi în plus față de Fidesz. Daniel Róna, directorul institutului, a descris acest avans ca fiind „cel mai mare înregistrat vreodată” împotriva partidului lui Orbán.
Funcționarea sistemului Orbán
Fidesz a modificat legislația electorală de peste 30 de ori din 2011. Sistemul actual permite obținerea unei majorități de două treimi în parlament cu mai puțin de jumătate din voturi. În 2022, Orbán a câștigat cu 54% din voturi, obținând supermajoritatea pentru a patra oară consecutiv.
Cu această supermajoritate, Fidesz poate modifica Constituția după bunul plac. Kim Lane Scheppele, profesor de sociologie la Universitatea Princeton, a explicat că Orbán a venit la putere cu un plan detaliat de a rescrie Constituția și întregul sistem legal pentru a se asigura că nu poate fi îndepărtat de la putere. Constituția maghiară a fost modificată de 15 ori de când Orbán a revenit la putere în 2010, ultima modificare având loc în aprilie 2025.
Reacția internațională
Comisia Europeană a inițiat mai multe proceduri de infringement împotriva Ungariei pentru încălcarea statului de drept. În 2018, Parlamentul European a activat mecanismul Articolului 7, care poate duce la suspendarea drepturilor de vot în Consiliul UE. Human Rights Watch a criticat amendamentele constituționale din aprilie 2025, considerându-le o escaladare a eforturilor guvernului Orbán de a submina democrația.
Sprijinul lui Trump
Relația strânsă dintre Orbán și fostul președinte american Donald Trump îi oferă premierului maghiar un avantaj pe scena internațională. După o întâlnire în noiembrie 2025, Orbán a afirmat că Ungaria beneficiază de un „scut protector american”. Cu toate acestea, situația economică internă rămâne problematică. Creșterea economică din 2024 a fost de doar 0,3-0,7%, iar inflația ridicată și criza costului vieții afectează sprijinul pentru Fidesz, chiar și în rândul susținătorilor tradiționali.
Ce urmează
Alegerile parlamentare sunt planificate pentru aprilie 2026. Dacă TISZA câștigă, Magyar va încerca să recupereze fondurile europene blocate, estimate la aproximativ 10 miliarde de euro. De asemenea, el a promis să restabilească independența justiției și libertatea presei.
Orbán a descris alegerile drept „ultimele înainte de război”, afirmând că un guvern pro-european ar „trage Ungaria în conflict”. Această retorică este similară cu cea utilizată în campaniile anterioare, când premierul a mobilizat electoratul prin agitația temerilor legate de migrație.
Este incert dacă planul de a transforma președinția într-o funcție executivă va deveni realitate sau dacă Orbán va reuși să câștige din nou alegerile. Cert este că democrația maghiară se află într-un moment de maximă tensiune în istoria sa post-comunistă.
