Un ciclon mediteranean, un fenomen meteorologic adesea asociat cu furtuni violente și tragedii umanitare pe mare, se îndreaptă spre România și va aduce cel mai sever episod de iarnă al sezonului. Autoritățile sunt deja în alertă maximă, șeful DSU, Raed Arafat, convocând de urgență prefecții pentru a pregăti intervențiile. În București și în sudul țării, meteorologii anunță ninsori viscolite și o prăbușire a temperaturilor până la minus 12 grade Celsius. Acest articol compilează toate informațiile esențiale despre prognoza detaliată, măsurile luate de autorități și contextul european al acestui fenomen extrem.
Ger, viscol și zăpadă de 30 cm
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o avertizare de Cod galben pentru jumătatea sudică a țării, inclusiv pentru Capitală. Potrivit directorului ANM, Elena Mateescu, vremea va intra într-un proces de răcire accelerată. În sud-vestul țării, în special în Oltenia și în Carpații Meridionali, stratul de zăpadă ar putea atinge și chiar depăși 25-30 de centimetri. Nici Moldova nu scapă, unde se va depune un strat de până la 10 centimetri, chiar și în zonele joase.
Problema principală nu va fi doar ninsoarea, ci vântul. Rafalele vor atinge viteze de 45-50 km/h, viscolind zăpada și reducând vizibilitatea sub 100 de metri în anumite zone. Pentru București, prognoza indică precipitații care se vor transforma rapid în lapoviță și ninsoare. Temperatura maximă va coborî la minus 2 grade, în timp ce minimele vor plonja spre minus 7 și chiar minus 12 grade Celsius. Primele nopți geroase se vor înregistra și în Transilvania și Moldova, unde termometrele vor arăta valori similare.
Arafat a sunat adunarea: plan roșu pentru cei fără adăpost
Reacția autorităților a fost promptă. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a organizat o videoconferință cu toți prefecții și șefii de instituții implicate în managementul situațiilor de urgență. Prioritățile sunt clare: asigurarea circulației rutiere, siguranța publică, informarea constantă a populației și, mai ales, protejarea persoanelor vulnerabile.
„Minus 7 grade la București reprezintă un pericol real de hipotermie pentru persoanele care rămân afară”, a avertizat Arafat în cadrul ședinței.
S-a dispus activarea imediată a planurilor de protecție pentru persoanele fără adăpost. Echipaje de pompieri, polițiști și ambulanțieri au primit sarcina de a patrula zonele cunoscute și de a transporta orice persoană găsită în frig la adăposturile special pregătite. Secretarul de stat a verificat personal dacă toate județele au contracte de deszăpezire active și stocuri suficiente de materiale antiderapante. Fiecare prefect trebuie să raporteze imediat orice situație deosebită care ar putea necesita sprijin de la nivel central.
De unde vine furia iernii? Un sistem incert, cu traiectorie la limită
Fenomenul care va lovi România este un ciclon care se dezvoltă la sud de Alpi și se deplasează rapid spre est, conform prognozelor Centrului European pentru Prognoze Meteo pe Termen Mediu (ECMWF). Meteorologii din Ungaria, țară care va fi de asemenea afectată, subliniază că traiectoria exactă a ciclonului este încă incertă. O deviație de doar câteva zeci de kilometri poate schimba radical prognoza.
Temperaturile care vor oscila în jurul pragului de îngheț fac diferența între ploaie și ninsoare abundentă. De exemplu, pentru Budapesta, estimările privind stratul de zăpadă variază între 3 și 14 centimetri, o marjă largă care ilustrează complexitatea fenomenului. Această masă de aer rece, reîncărcată cu umiditate deasupra Mării Negre, conform climatologilor citați de Digi24, va alimenta ninsorile și viscolul în sudul și estul României.
Fața întunecată a ciclonului: tragedia umanitară din Mediterana
Termenul de „ciclon mediteranean” are o rezonanță sumbră, dincolo de prognozele meteo. Furtuni similare provoacă frecvent tragedii umanitare. Un exemplu recent este „Ciclonul Harry”, care a dus la naufragiul mai multor ambarcațiuni cu migranți. Autoritățile italiene au recuperat în ultimele zile cel puțin 15 cadavre de pe coastele din Calabria și Sicilia, victime ale așa-numitelor „naufragii fantomă”.
Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, doar în ianuarie 2026 s-au înregistrat peste 450 de decese în Mediterana centrală, de trei ori mai multe decât în aceeași lună a anului precedent. ONG-urile estimează că cifra reală a celor dispăruți pe mare de la începutul anului ar putea fi în jur de 1.000. Aceste furtuni violente, combinate cu ambarcațiunile precare, creează o capcană mortală. Fenomenul care se apropie de România, deși va aduce doar probleme legate de vreme, face parte din aceeași categorie de sisteme meteorologice periculoase care bântuie bazinul mediteranean.
