Tribunalul București a respins cererea DIICOT de arestare preventivă a lui Viorel Pașca, coordonatorul azilelor ilegale din Bihor. Bărbatul de 55 de ani va fi cercetat sub control judiciar. Decizia vine deși procurorii au găsit sute de victime în centrele sale neautorizate, iar 401 oameni au murit și au fost îngropați pe un câmp pe parcursul anilor.
Cum explică judecătorii lăsarea în libertate
Așa cum arată documentele obținute de Libertatea la începutul săptămânii, magistrații au considerat că pacienții nu au fost supuși unor tratamente inumane. Judecătorii au respins propunerea de arestare pentru 30 de zile formulată pe 2 iulie.
„Deși s-a reținut suspiciune rezonabilă cu privire la mecanismul infracțional în ansamblu, până la acest moment procesual actele de urmărire penală nu individualizează persoanele vătămate corespunzătoare fiecăruia dintre cele 210 acte materiale și nici situația de fapt aferentă fiecăreia. Instanța a considerat că, cu cât acuzația vizează un fenomen de amploare mai mare, cu atât cresc exigențele de individualizare, inclusiv pentru a justifica măsura cea mai severă”, se arată în motivarea Tribunalului București.
Până la urmă, cum vine asta? Ce înseamnă asta concret pentru pacienții ajunși în aceste locuri?
Instanța precizează că „nu este vorba despre persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană”.
Magistrații au detaliat condițiile găsite la fața locului. „Persoanele beneficiau de spații de cazare dotate, hrană, îmbrăcăminte, acces la medicație și servicii medicale, iar decesele erau urmate de proceduri administrative și înmormântări religioase. Aceste elemente nu înlătură deficiențele constatate (personal necalificat, supraveghere insuficientă etc.), dar diferențiază cauza de tiparul tipic al infracțiunii de trafic de persoane”, scrie în document.
pacienti in azile" loading="lazy" referrerpolicy="no-referrer" style="width:140px;height:100%;object-fit:cover;display:block;margin:0;padding:0;border:0;border-radius:0">
Statul a trimisStatul a trimis bolnavi în centrele neautorizate
Un detaliu revoltător iese la iveală din același dosar. Mai mulți bolnavi au fost trimiși în aceste azile chiar de instituțiile publice, de la spitale și servicii de ambulanță, până la asistența socială, pur și simplu pentru că statul român nu avea soluții pentru ei.
„Acest aspect este susținut de un raport al Avocatului Poporului depus la dosar, care confirmă la nivel național lipsa locurilor disponibile în centrele rezidențiale autorizate. Instanța a considerat că această realitate nu înlătură suspiciunea rezonabilă, dar diminuează intensitatea pericolului concret ce ar rezulta din lăsarea în libertate a inculpaților”, a precizat instanța.
Iar motivele pentru respingerea arestului nu se opresc aici. Tribunalul a decis că „nu există indicii de risc de sustragere (inculpați cu domiciliu cunoscut, s-au prezentat la citare)”, iar „activitatea incriminată a încetat deja ca urmare a intervenției organelor judiciare (locații verificate, beneficiari relocați)”.
Judecătorii au subliniat un aspect clar.
Ei au notat că „probele principale (percheziții, documente, carduri, suporturi informatice) erau deja ridicate” și „nu au fost identificate elemente concrete de influențare a martorilor sau alterare de probe”.
„Aceste două noțiuni sunt distincte, gravitatea abstractă a acuzațiilor și ecoul public nu sunt suficiente, per se, pentru a justifica măsura privativă de libertate. S-a citat jurisprudența CEDO (Cîrstea c. României), detenția preventivă trebuie să răspundă nevoilor anchetei, nu unei „sete de răzbunare” a opiniei publice”, se mai arată în motivare.
Conform instanței, „măsurile privative de libertate sunt excepționale, regula fiind starea de libertate”. Judecătorii au concluzionat că „instanța a apreciat că obligațiile impuse prin control judiciar (interdicție de comunicare cu coinculpații și martorii, interdicție de a părăsi România, supraveghere polițienească) sunt suficiente pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, fără a fi necesară recurgerea la arestare preventivă sau arest la domiciliu”.
Acuzațiile procurorilor și prejudiciul uriaș
Dar procurorii DIICOT conturează o imagine complet diferită a situației din Bihor. Anchetatorii au descins pe 30 iunie la zeci de adrese pentru a destructura rețeaua.
„Începând din 2020 și până în acest an, un bărbat de 55 de ani a format împreună cu alte persoane o rețea de criminalitate organizată pe criterii familiale, având ca scop obținerea de foloase materiale din exploatarea unor persoane vulnerabile”, a transmis DIICOT în comunicatul oficial.
Să fim serioși, mecanismul era unul bine pus la punct. Sub umbrela asociației umanitare „Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă” (care funcționa fără autorizație), gruparea „a indus în eroare” donatori și aparținători. Așa au încasat bani din sponsorizări, pensii, indemnizații de handicap și chiar ajutoare de înmormântare.
Cifrele dosarului vorbesc de la sine.
„Pe parcursul întregii perioade, victimele au fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice, întrucât nu au beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric, nu au fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecțiunilor de care sufereau fie nu le-a fost administrat, fie le-a fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către un personal necalificat și insuficient”, susțin anchetatorii.
Numai că tragedia capătă proporții și mai mari la marginea cimitirului din zonă. Acolo au fost îngropați 401 oameni care au murit în aceste centre pe parcursul anilor.
Ministerul Muncii a confirmat oficial că Viorel Pașca nu deținea nicio acreditare și nu avea servicii sociale licențiate pentru aceste locații. Prejudiciul total estimat de autorități depășește suma de 13 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 2,5 milioane de euro.
Bărbatul fusese reținut inițial pe 1 iulie, alături de soția sa și copii, înainte ca dosarul să ajungă pe masa judecătorilor bucureșteni.
