Europa se bucură de temperaturi de vară în plină lună martie, cu Spania și Franța atingând aproape 30 de grade Celsius. Doar că această primăvară timpurie ar putea fi o capcană. Un fenomen meteorologic major, o încălzire bruscă stratosferică, s-a produs deasupra Polului Nord și amenință să răstoarne complet vremea spre finalul lunii. Acest eveniment are potențialul de a slăbi vortexul polar și de a permite maselor de aer arctic să coboare spre continent, inclusiv spre țara noastră. Articolul de față explică ce înseamnă acest proces, cum se va propaga aerul rece și ce temperaturi sunt prognozate pentru România în următoarele săptămâni.
Finalul lunii februarie și începutul lui martie au adus o vreme excepțional de caldă pentru o mare parte a continentului. În timp ce Scandinavia și regiunea baltică au avut parte de vreme rece și uscată, în vestul Europei s-au înregistrat valori termice record. Franța și Spania au raportat temperaturi apropiate de 30 de grade, în timp ce în țări precum Olanda, Belgia, Marea Britanie și Germania termometrele au indicat valori cu 4 până la 10 grade Celsius peste mediile perioadei. Această anomalie a fost alimentată de un motor meteorologic complex, cunoscut ca Oscilația Madden-Julian (MJO), care a pompat constant aer cald dinspre Atlantic spre continent, menținând un regim de presiune atmosferică ridicată.
Vinovatul: o încălzire bruscă la 30 km altitudine
Marea schimbare ar putea veni de la un eveniment petrecut la zeci de kilometri deasupra Pământului. Meteorologii monitorizează o „încălzire bruscă stratosferică” (Sudden Stratospheric Warming – SSW), un fenomen care se produce în prima săptămână a lunii martie. Imaginați-vă un val de căldură extremă care lovește stratosfera, la mare altitudine, deasupra Polului Nord. Acest șoc termic are capacitatea de a perturba și chiar de a inversa circulația vânturilor din jurul vortexului polar. Vortexul polar este, în esență, un ciclon gigantic de aer foarte rece care, în mod normal, rămâne cantonat în regiunile arctice.
Când acest „gardian” al frigului polar slăbește, aerul arctic, extrem de rece, nu mai este ținut în loc și poate „evada” spre sud, către latitudinile medii. Așa ajung valurile de frig siberian sau polar să lovească Europa. Problema este că efectele unei încălziri stratosferice nu se resimt imediat la sol. Există o perioadă de latență, timp în care perturbarea coboară prin atmosferă. Specialiștii spun că legătura dintre stratosferă și vremea de la sol, numită cuplaj, nu este încă garantată, iar răspunsul în troposferă (stratul atmosferic unde trăim) s-ar putea manifesta abia spre finalul lunii.
Când se schimbă vremea în România?
Aici intervine marea incertitudine. Modelele meteorologice pe termen lung, analizate la începutul lunii, indicau o continuare a vremii mai calde și mai uscate decât în mod normal pentru cea mai mare parte a Europei. Motorul MJO, care a adus căldura, ar putea să-și mențină influența mai mult timp, contracarând efectele răcirii stratosferice. Totuși, scenariul unei răciri bruște câștigă teren pentru ultima parte a lunii.
Meteorologul Mark Vogan, într-o analiză detaliată publicată la finalul lunii februarie, mizează pe o schimbare de macaz în ultima decadă a lunii martie, adică în intervalul 21-31 martie. Conform analizei sale, există o probabilitate ridicată ca un blocaj de înaltă presiune să se consolideze în zona arctică. Acest blocaj ar forța aerul rece să ocolească zona și să coboare direct spre sud. Prognozele oficiale, precum cele emise de Administrația Națională de Meteorologie, sunt actualizate constant pentru a surprinde aceste modificări complexe ale circulației atmosferice.
Scenariile posibile: de la primăvară la iarnă târzie
Pentru România și restul Europei, finalul lunii martie 2026 se conturează în jurul a două scenarii principale. Primul este cel optimist, în care efectele încălzirii stratosferice sunt minime la sol. În acest caz, vremea ar rămâne mai caldă decât normalul perioadei, cu episoade de primăvară autentică și precipitații sub medie.
Al doilea scenariu, cel al „plonjonului polar”, este cel care dă fiori. Dacă cuplajul dintre stratosferă și troposferă se realizează complet, ultima săptămână din martie ar putea aduce o răcire drastică. Vorbim despre temperaturi care ar putea scădea sub pragul înghețului pe timpul nopții în multe regiuni, revenirea ninsorilor la munte și chiar în zonele mai joase, și un vânt intens care ar amplifica senzația de frig. O astfel de evoluție ar fi un șoc, mai ales după căldura neobișnuită de la începutul lunii, și ar putea avea un impact negativ asupra pomilor fructiferi deja înfloriți și a culturilor agricole timpurii. Răspunsul final va veni în următoarele zile, pe măsură ce efectele evenimentului stratosferic vor deveni mai clare în prognozele de la sol.
