Regimul de impozitare pentru microîntreprinderi, considerat ani la rând o gură de oxigen pentru micii antreprenori, se transformă radical din 2026. Guvernul a decis: plafonul de venituri scade de la 500.000 la doar 100.000 de euro, iar cota de 3% dispare, fiind înlocuită de o cotă unică de 1%. Măsura, parte dintr-un pachet de austeritate uriaș menit să salveze România de la un deficit record, va arunca zeci de mii de firme direct în regimul de impozit pe profit. Analizăm cine pierde și cine câștigă, care este impactul real în economie și ce alte taxe cresc în paralel.
De ce acum? Lupta cu cel mai mare deficit din UE
Decizia nu a venit din senin. România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Fără măsuri drastice, analiștii de la ING avertizau că deficitul ar fi rămas în jurul a 9% și în 2025, o traiectorie nesustenabilă. Presiunea a venit atât de la Bruxelles, care amenința cu suspendarea unor fonduri europene prin Procedura de Deficit Excesiv, cât și de la agențiile de rating. O retrogradare a ratingului de țară la categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții) ar fi scumpit dramatic costurile de finanțare ale statului.
În acest peisaj tensionat, coaliția condusă de premierul Ilie Bolojan a adoptat în vara lui 2025 un pachet de consolidare fiscală estimat la aproximativ 5% din PIB, eșalonat pe a doua jumătate a lui 2025 și pe parcursul lui 2026. Măsurile cele mai dure, în valoare de circa 3,7% din PIB, intră în vigoare acum, în 2026. Strategia se bazează mai mult pe creșterea veniturilor (2,5-2,6% din PIB) decât pe tăierea cheltuielilor, iar modificarea regimului micro este piesa centrală a acestei strategii.
Microîntreprinderile, la milimetru: plafon nou, cotă unică
Principala modificare, oficializată prin Legea nr. 239/2025 și OUG 89/2025, este reducerea drastică a plafonului de venituri pentru încadrarea ca microîntreprindere, de la 500.000 de euro la 100.000 de euro. Condiția se verifică atât la finalul anului 2025, pentru încadrarea în 2026, cât și pe parcursul anului curent. O firmă care depășește acest prag în cursul anului va trece automat la impozit pe profit de 16% din trimestrul în care a sărit pragul.
Ce înseamnă asta, concret? O firmă cu venituri de 110.000 de euro, care în 2025 plătea un impozit de 1% sau 3% din această sumă, va plăti din 2026 un impozit de 16% pe profitul realizat. Pentru multe afaceri de servicii, cu marje mari de profit, șocul fiscal va fi considerabil.
A doua schimbare majoră este eliminarea cotei de 3%. Până la finalul lui 2025, firmele care nu aveau angajați sau desfășurau anumite activități (precum consultanță în proporție de peste 20%) plăteau 3%. De la 1 ianuarie 2026, toate microîntreprinderile care se încadrează în plafonul de 100.000 de euro vor plăti o cotă unică de 1%. Aceasta este o veste bună pentru firmele foarte mici, care erau anterior penalizate cu cota de 3%, dar o veste proastă pentru cele care vor fi forțate să iasă complet din sistem.
Un pachet fiscal mult mai larg
Modificările pentru microîntreprinderi sunt doar o parte a unui val de scumpiri fiscale. Guvernul a majorat o serie de alte taxe pentru a aduce mai mulți bani la buget, conform actelor normative publicate în Monitorul Oficial la finalul anului trecut.
Printre cele mai importante se numără:
- Câștigurile din capital: Impozitul pe câștigurile din vânzarea de acțiuni sau instrumente derivate deținute mai mult de un an crește de la 1% la 3%. Pentru cele deținute mai puțin de un an, cota se dublează, de la 3% la 6%.
- Criptomonede: Impozitul pe câștigurile din transferul de monedă virtuală sare de la 10% la 16%. Se menține pragul neimpozabil de 200 de lei pe tranzacție, în limita a 600 de lei pe an.
- Contribuția la sănătate (CASS): Plafonul maxim pentru care se plătește CASS de către persoanele cu venituri din activități independente crește de la 60 la 72 de salarii minime brute pe țară.
- Închirieri în regim hotelier: Se schimbă regulile pentru închirierea pe termen scurt. Veniturile din închirierea a 1-7 camere se impozitează cu 10% pe un venit net calculat la o cotă forfetară de 30% din venitul brut. Cei care închiriază peste 7 camere sunt considerați direct ca având activități independente.
Impactul în economie: creștere anemică și inflație pe termen scurt
Acest cocktail de taxe noi și majorate, deși necesar pentru echilibrarea bugetului, va avea un cost economic pe termen scurt. Analiștii ING estimează că economia României, care a avut o creștere modestă de 0,8% în 2024, va stagna practic în 2025 (cu o prognoză de doar 0,3%) și va avea o revenire anemică în 2026, de 1,7%. Consumul privat este de așteptat să scadă, lovit de taxe mai mari, iar șomajul ar putea urca de la 5,5% spre 6,0%.
Pe lângă frânarea economiei, românii se vor confrunta și cu un puseu de inflație. Majorările de TVA și accize din 2025 vor menține inflația anuală la un nivel ridicat, estimat la peste 8% în toamna trecută, iar prognoza pentru finalul lui 2026 indică o valoare în jurul a 4,0%, încă departe de ținta Băncii Naționale. conform analizelor, BNR este de așteptat să mențină dobânda de referință la 6,50% pe parcursul lui 2025 și să înceapă o relaxare monetară abia în 2026, când efectele de bază ale majorărilor de taxe vor dispărea din calculul anual.
Miza fondurilor europene și reacția piețelor
Există și o parte plină a paharului. Pachetul fiscal a calmat piețele financiare. Investitorii, care se temeau de o criză bugetară, au primit bine măsurile, iar randamentele la care se împrumută statul român s-au mai relaxat. Riscul unei retrogradări a ratingului de țară pare să se fi diminuat, iar o revizuire a perspectivei de la „negativă” la „stabilă” nu este exclusă.
Mai mult, alinierea la recomandările Comisiei Europene deschide calea pentru deblocarea următoarelor tranșe din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). O tranșă de 3-4 miliarde de euro este așteptată la începutul lui 2026. Acești bani, injectați în investiții în infrastructură, digitalizare și tranziție verde, ar putea acționa ca un tampon, contracarând parțial efectele negative ale austerității asupra creșterii economice.
Problema, ca întotdeauna în România, rămâne execuția. Degeaba sunt adoptate legi dure dacă capacitatea administrativă de colectare a taxelor rămâne redusă. Guvernul se confruntă cu riscul unor proteste din partea mediului de afaceri și a sindicatelor, iar opoziția a încercat deja o moțiune de cenzură. Succesul acestui plan dureros depinde, în final, de implementarea sa consecventă și de capacitatea economiei de a absorbi șocul pe termen scurt pentru a obține stabilitate pe termen lung.
Surse:
