Din cei 162.616 elevi români înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului școlar, doar 119.610 au ajuns să se înscrie la repartiția computerizată pentru clasa a IX-a. Datele oficiale arată un abandon școlar masiv, în timp ce zeci de licee tehnologice produc pe bandă rulantă absolvenți care nu sunt capabili să ia examenul de Bacalaureat.
Misterul elevilor dispăruți din sistem
Dar unde dispar copiii din cataloage? Datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) indică un decalaj uriaș încă dinaintea primului examen important. Deși aveam peste 162.000 de elevi la începutul anului, doar 148.268 au fost înscriși la Evaluarea Națională. Asta înseamnă că 14.348 de copii pur și simplu nu au fost înscriși de secretariatele școlilor.
Fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, a oferit o explicație clară pentru acest fenomen: „În 2019 m-am trezit că aveam înscriși în clasa a VIII-a 186.000 de elevi și au intrat în examenul de Evaluare Națională 146.000. M-am întrebat atunci unde sunt 40.000 de copii. 40.000 de copii erau înscriși virtual, pentru că finanțarea e per capita. Oricărui director de școală îi convine să aibă înregistrați mai mulți elevi decât sunt în realitate, pentru că primește un buget mai mare.”
Cifrele vorbesc de la sine.
Într-o analiză publicată recent de Adevarul, se arată că doar 143.251 de elevi au susținut efectiv toate probele. Practic, aproximativ 19.000 de elevi nu s-au prezentat la probele examenului național.
Analfabetismul și matematica
Și totuși, câți dintre elevii care ajung la examen știu cu adevărat carte? Doar 113.192 au obținut o medie generală peste 5. Situația e și mai gravă la științele exacte, unde doar 106.505 elevi au reușit să ia peste 5 la matematică. Raportat la totalul elevilor de clasa a VIII-a, rata reală de succes a gimnaziului românesc este de doar 65%.
Să fim serioși, rezultatul nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Ultimele teste PISA au arătat deja că 42% dintre elevi sunt analfabeți funcțional (nu înțeleg ce citesc), iar 49% nu au cunoștințele de bază la matematică.
V-ați gândit vreodată ce se întâmplă cu elevii care iau note de 2, 3 sau 4 la Evaluarea Națională? Odată cu comasarea Școlii Profesionale cu filiera tehnologică a liceului, acești copii sunt puși să învețe derivate, integrale sau fizică cuantică, deși ei nu stăpânesc bine nici tabla înmulțirii. Rezultatul direct este abandonul. Aproximativ 24.000 de elevi au renunțat complet la educație anul acesta, refuzând să meargă la liceu. Procentul real de abandon ajunge la 27%, mult peste cifra de 15% vânturată de autorități, și poate atinge chiar 30% pe parcursul anilor din cauza costurilor de școlarizare.
Bani publici pentru licee cu zero promovabilitate
Iar dezastrul continuă la finalul ciclului liceal. După repartizarea computerizată, au rămas 33.688 de locuri libere la clasa a IX-a. Asta înseamnă echivalentul a circa 1.400 de clase și 2.000 de norme didactice care vor rămâne fără acoperire, aproape toate în liceele tehnologice.
Dincolo de locurile goale, realitatea de la examenul de Bacalaureat 2026 (rezultatele înainte de contestații) arată un sistem în colaps. 32 de licee din România au înregistrat o rată de promovare de 0%. Mai exact, niciun absolvent nu a luat examenul. Structura acestor unități este următoarea: 28 sunt licee tehnologice, două sunt școli speciale, unul este liceu teoretic, iar unul este liceu tehnologic special.
Numai că absurdul situației nu se oprește aici. Șase licee au trimis un singur candidat la Bac, iar 21 de licee au avut cel mult 10 candidați. Doar trei unități din această listă au depășit 20 de elevi înscriși, maximul fiind de 33. Extinzând datele, 15 licee au avut o rată de promovare de cel mult 10%. În total, 102 licee au avut o promovare între 0% și 20%, iar 96 dintre ele aparțin filierei tehnologice.
Toate aceste unități școlare, care generează zero rezultate și produc tineri fără competențe pentru piața muncii, sunt finanțate integral din taxele românilor, în condițiile în care rata de îndatorare a țării a trecut deja de 60% din PIB.
