Razboiul din Ucraina a ajuns intr-un punct critic, iar semnalele de oboseala se vad clar atat la Moscova, cat si la Kiev. Cristian Nitoiu, politolog roman si cercetator la Loughborough University Londra, analizeaza miscarile din spatele usilor inchise si avertizeaza ca regimul condus de Vladimir Putin se confrunta cu o presiune interna uriasa pentru escaladarea conflictului.
Presiunea interna pe Vladimir Putin
Cifrele vorbesc de la sine.
„Succesul lui Putin de-a lungul celor 26 de ani în care a fost la putere a ținut mult de faptul că a fost capabil să modereze diverse grupări din societate. Și aș spune că aproape jumătate, adică vreo 30-40% din establishment-ul de acolo este mult mai radical decât Putin. Și aceștia sunt oamenii care sunt vocali în sensul ăsta, spun că Rusia ar trebui să fie mult mai dură pe câmpul de luptă. Acum, dacă suntem obiectivi și comparăm modul în care se acționează în unele puncte fierbinți de pe Glob și modul în care rușii au făcut-o, se poate spune că rușii au fost oarecum atenți în a nu crea distrugere pe scară largă a infrastructurii civile la nivel de politică de stat, deși cred că este foarte greu să controlezi ceea ce fac toți soldații pe teren. Sigur că au fost multe distrugeri, dar nu a fost o politică deliberată, precum vedem în alte zone de conflict în momentul ăsta”, a declarat Cristian Nitoiu.
Dar de ce a ales Kremlinul aceasta retinere relativa? Expertul explica strategia de propaganda indreptata catre proprii cetateni.
„S-a ales această cale din rațiuni ce țin mai ales de faptul că nu au vrut să lase impresia în Rusia că armata rusă luptă într-un război ilegal. Pentru că, din punctul de vedere al propagandei ruse, pentru opinia lor publică, ideea principală pe care au reușit să o inocoleze prin maipulare este că rușii luptă într-un război necesar și legal, și că tot ceea ce fac ei nu este îndreptat împotriva poporului ucrainean, ci împotriva regimului pe care îl categorisesc nazist, care conduce Ucraina, din punctul lor de vedere. Și că nu au de ales, că sunt obligați. Dar, fireste e foarte greu să controlezi ce fac toți ofițerii pe câmpul de luptă și deciziile pe care le au”, a detaliat politologul.
Mobilizarea corporatistilor si cenzura internetului
Intr-o analiza publicata recent de Adevarul, se arata ca resursele umane ale Rusiei incep sa se subtieze periculos de mult. Dincolo de declaratiile oficiale, realitatea din teren impune masuri severe.
„Se pare că nu mai există un număr așa mare de soldați disponibili care ar putea să intervină în războiul din Ucraina. Există anumite informații că unele firme din Rusia trebuie să nominalizeze în funcție de mărimea și numărul de angajați pe care îi au câțiva angajați dispuși să meargă pe front. De exemplu, firmele cu 100 de angajați ar trebui să nominalizeze cel puțin 2-3 angajați care să meargă pe front. Firme cu 500, vreo 5 sau 7. Asta nu va cădea foarte bine pentru clasa de mijloc, mai ales pentru cei care lucrează în corporații. Sunt niște glume acum care circulă în Rusia, că dacă te cerți cu șeful într-o zi, a doua zi s-ar putea să te trezești pe front în Ucraina pentru că vei fi nominalizat. Riscul este mare pentru ei”, adauga Nitoiu.
Si lucrurile nu se opresc aici. La Moscova si in alte mari orase a existat un blocaj total al telecomunicatiilor, oamenii ramanand fara date mobile.
„Cel puțin în Moscova și în marile orașe a existat un adevărat blackout la nivelul telecomunicațiilor. Oamenii n-au mai avut acces la datele mobile. A crescut numărul de hărți, de exemplu, cumpărate de cei din Moscova. Oamenii au început să cumpere pagere, deși nici pagerele nu mai pot fi folosite. Tocmai pentru că rețeaua mobilă a intrat într-o perioadă de modernizare, după cum pretinde guvernul rus, însă, de fapt, planul lor este să ajungă să aibă același mod de control asupra internetului ca în cazul Chinei. În China, fiecare individ are un profil pe internet, iar oamenii nu au acces la foarte multe aplicații fără să fie controlați. Iar în momentul acesta, în Rusia, se spune că se produce un proces de tranziție pentru a implementa astfel de rețele de control. Se discută acum ce fel de aplicații să fie permise și care să fie restricționate în Rusia, dar în ce măsură fiecare cetățean să aibă un profil bazat pe credit social. Asta înseamnă că fiecare acțiune pe care o face omul pe internet poate să aibă un impact pozitiv sau negativ asupra acestui credit social”, a explicat cercetatorul.
„Există foarte multă nemulțumire în Rusia din cauza asta, pentru că vă dați seama, toată economia digitală a fost suspendată atâta timp cât oamenii nu au mai avut acces la date mobile. Toate tranzacțiile, de exemplu, nu au mai funcționat. Culmea este că inclusiv în presa din Rusia au existat foarte multe critici și, din cât înțeleg eu, în presa de stat chiar ar fi dezbateri în cadrul establishment-ului în privința necesității unor astfel de politici și astfel de restricții. Acum nu știu în ce măsură se vor duce până la bun sfârșit aceste restricții la nivelul utilizării internetului, dar serviciile de inteligență din Rusia par a fi hotărâte să creeze un sistem asemănător Chinei”, mai spune politologul.
„Poate aici vom avea la nivelul populației un motiv de critică sau un motiv de revoltă la nivel general, dar rămâne de văzut. Pe de altă parte, ca și contraargument, având în vedere că o mare parte din mobilizarea actuală, dacă ne uităm la conflictele și protestele din lume, se face pe internet, iar în Rusia există tot mai multe semne ale unui control la sânge, le va fi mult mai greu să creeze un front comun și să coordoneze proteste împotriva regimului”, a punctat el.
„oamenii sunt supărați în Rusia din cauza acestor restricții. Pentru că în perioada sovietică, dacă ne aducem aminte, Rusia în anii ’80, apărea cumva o opinie publică liberală, iar oamenii de acolo se uitau către Occident și începeau să aibă pretenții să aibă și acolo un anumit grad de libertate. Acum, nu știm dacă oamenii vor accepta așa ușor ca libertățile lor să fie știrbite în acest mod și nu știm care vor fi limitele. Este foarte interesant pentru că în ziarele care sunt în general afiliate instituțiilor statului în Rusia nu vezi astfel de dezbateri între diverse persoane din establishment, dar aici apar și voci care spun că nu este în regulă ceea ce se întâmplă”, completeaza profesorul roman.
„Indiferent dacă aceste restricții vor crea o revoltă populară sau nu, nu cred că vor afecta modul în care Rusia este angajată în război. Sunt două lucruri diferite”, a conchis acesta.
Pana la urma, acest razboi prelungit afecteaza direct toata regiunea de est a Europei. Instabilitatea de la granita se resimte puternic si in Romania, unde temerile legate de securitate au alimentat direct cresterea partidelor populiste in sondaje in ultimii ani.
Epuizarea Ucrainei si retragerea americanilor
Nici la Kiev lucrurile nu stau mai bine. Cu o populatie de patru ori mai mica decat a Rusiei, Ucraina sufera masiv din punct de vedere demografic.
„Nu știu în ce măsură vor avea succes pretențiile Rusiei, pentru că populația în Ucraina și în acest moment, dacă ne uităm la sondajele de opinie, nu este pregătită să cedeze acele teritorii din Donbas pe care Rusia le dorește ca o condiție minimă pentru pace. Deci o politică de putere nu știu dacă va avea succes. Deși sunt mișcări sociale și în Ucraina, iar opinia publică se schimbă și acolo, Zelenski primește în continuare credit când vine vorba de lupta pentru libertate. Există însă mari probleme și mari tensiuni și acolo. Populația e nemulțumită, este obosită de acest război. Iar efectul demografic este cumplit. Nu prea mai e cine să lupte cu inamicul. Au tot apărut la buletinele de știri imagini cu oameni luați de pe stradă în Ucraina și încorporați cu forța, chiar și din fața copiilor. Sigur că informațiile care ne vin din Ucraina nu ne arată exact în ce măsură asta are un impact foarte mare asupra opiniei publice”, a explicat Nitoiu.
Iar presiunea externa pentru mentinerea democratiei a scazut vizibil.
„Cred că ideea asta cu alegerile a fost abandonată în ultima perioadă. A dispărut și pentru că nu mai există presiune din partea Statelor Unite, care în numele democrației solicitau alegeri. Doar că, Statele Unite s-au retras din procesul de pace în momentul ăsta. De altfel, întâlnirile dintre Ucraina și Statele Unite sunt în mare parte simbolice în ceea ce privește procesul de pace. Nu întâmplător concluzia ucrainenilor a fost că nu mai există un proces de pace mediat de Statele Unite în momentul ăsta. Nu știu neapărat dacă este o veste proastă, dacă ținem cont că medierea americanilor nu a avut foarte multe rezultate în ultimul an. Războiul a continuat, oamenii, din păcate, au fost răniți sau au murit pe câmpul de luptă. Acesta a fost mai mult un mod de a distrage atenția de la război și a o pune pe relația interpersonală dintre Putin și Trump pe de o parte, și Trump și Zelenski pe cealaltă parte. Dar intensitatea războiului nu a scăzut în ultimul an, în pofida încercărilor americane de a media conflictul”, sustine expertul.
Numai ca armata rusa se pregateste pentru o ofensiva majora. „Sunt presiuni mari care se acumulează. Poate vom avea o oarecare explozie a acestor presiuni și cred că liderii din Moscova știu asta. Și de asta eu aș prezice că în următoarele luni își vor intensifica atacurile, pentru că vor încerca să termine războiul într-o perioadă foarte scurtă. Și acum vedem cum au încercat să profite și de faptul că Ucraina nu a mai primit la fel de multe capabilități militare, mai ales pe partea de apărare antiaeriană, pentru că ele merg spre statele din Golf în momentul acesta. Și nu știu în ce măsură vor avea succes, chiar dacă își întețesc atacurile”, a avertizat el.
Ce inseamna asta concret pentru viitorul conflictului?
„Este posibil ca în următoarele luni să avem negocieri, să se reia discuțiile. Nu cred însă că va fi pace anul ăsta. Sunt semnale că ambele țări au probleme, că se apropie de epuizare, dar cât mai pot lupta o vor face”, a declarat Cristian Nitoiu.
Cert e ca liderii europeni (printre care Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, Bart de Wever, Peter Magyar, Antonio Costa si Alexander Stubb) preseaza deja public pentru redeschiderea dialogului diplomatic. In prezent, Ucraina se bazeaza pe o populatie ramasa in tara care este de patru ori mai mica decat cea a Federatiei Ruse.
