Generația Z din Marea Britanie se pronunță ferm împotriva ieșirii țării din Uniunea Europeană. Un procent de 60% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 28 de ani ar vota fără ezitare pentru revenirea în blocul comunitar dacă mâine ar fi chemați la urne pentru un nou scrutin. La polul opus, doar 9% dintre aceștia ar alege menținerea situației actuale.
Cifrele care contrazic decizia din 2016
Diferența devine de-a dreptul uriașă când filtrăm publicul.
Dacă sunt luați în calcul strict tinerii care ar merge sigur la vot într-un ipotetic al doilea referendum, 81% ar susține tabăra pro-UE, cunoscută sub numele de Remain sau Rejoin. Restul de 19% ar vota pentru menținerea Regatului Unit în afara Uniunii. Aceste date provin dintr-un studiu realizat de think tank-ul More in Common pe un eșantion de 440 de tineri britanici, document care expune o nemulțumire profundă față de direcția în care a luat-o țara.
Jumătate dintre respondenți, adică 50%, consideră Brexitul un eșec total. Doar 16% îl văd ca pe un succes, iar 34% sunt încă indeciși. Opoziția atinge cote maxime la tinerii între 18 și 21 de ani (care în 2016 erau doar niște copii de 6, 9 ani). În acest segment demografic, 53% spun că Brexitul a eșuat și abia 12% îl consideră un succes. Percepția se modifică extrem de puțin la tinerii puțin mai mari, cu vârste între 25 și 28 de ani, unde 48% văd un eșec clar, față de 20% care văd un succes.
Politicienii britanici, considerați principalii vinovați
Așa cum arată o analiză publicată recent de Adevarul, tinerii sunt împărțiți doar când vine vorba de cauzele acestui blocaj economic și social. Aproximativ 37% cred că Brexitul ar fi putut funcționa teoretic, dar a fost stricat de politicieni. Alți 29% consideră că proiectul nu avea cum să funcționeze de la început, fiind o eroare fundamentală. Doar 11% spun că ieșirea a funcționat bine până acum, iar 23% nu au o opinie formată.
Directorul executiv al organizației More in Common a explicat detaliat cum privesc noile generații acest fenomen politic care le-a marcat copilăria.
„În grupuri de discuții, mulți spun că Brexit a fost primul eveniment politic de care au fost cu adevărat conștienți, prea tineri pentru a vota, dar cu amintiri clare despre campanie și anii de dezbateri care au urmat. La zece ani distanță, sondajul nostru arată cum privesc Brexitul: tind să creadă că a eșuat și trei din cinci vor un nou referendum privind revenirea. Interesant este însă că puțini cred că ideea Brexitului a fost greșită din start. La fel ca restul populației, spun mai degrabă că ar fi putut funcționa, dar că politicienii l-au compromis”, a declarat Luke Tryl.
Mortalitatea schimbă radical structura electoratului
Și lucrurile nu se opresc la simple opinii în focus grupuri, pentru că baza electorală a Marii Britanii s-a modificat ireversibil. Referendumul din 2016 a fost câștigat la limită de tabăra Leave cu 51,9% la 48,1%. Acel vot istoric a fost susținut masiv de cetățenii în vârstă. Analistul Peter Kellner a notat pe platforma Substack că peste 6 milioane de britanici au murit de la momentul acelui scrutin până astăzi.
Să fim serioși, biologia dictează de multe ori direcția politicii. Din moment ce 64% dintre persoanele de peste 65 de ani au votat la vremea respectivă pentru ieșire, rata naturală a mortalității a lovit disproporționat tabăra pro-Brexit. Calculele realizate pe baza datelor Office for National Statistics și publicate de jurnaliștii de la Financial Times arată o realitate dură pentru conservatori. Aproximativ 15% dintre votanții originali Leave au murit în ultimii ani, comparativ cu doar 10% dintre votanții Remain.
Iar în același interval de timp, aproximativ 6 milioane de tineri care nu aveau drept de vot în 2016 au ajuns la vârsta majoratului și au devenit alegători activi. Această înlocuire generațională a dus la dispariția majorității pro-Brexit, conturând acum un bloc masiv de alegători cu viziuni pro-europene.
Ce înseamnă asta concret pentru sutele de mii de români care muncesc, locuiesc sau studiază acum în orașele din Regatul Unit? O eventuală presiune politică internă la Londra pentru refacerea legăturilor cu Bruxelles-ul ar putea relaxa, în anii următori, condițiile stricte de acordare a vizelor de muncă. Până la urmă, zeci de sectoare economice britanice resimt din plin lipsa forței de muncă est-europene, iar taxele uriașe impuse studenților din UE au golit amfiteatrele universităților englezești.
Dar o decizie administrativă majoră nu se va lua peste noapte. Deocamdată, datele oficiale arată că trei din cinci tineri britanici (62%) solicită ferm organizarea unui referendum privind revenirea în UE în următorii cinci ani. Doar 11% se opun categoric unui nou vot, în timp ce 27% rămân deocamdată nehotărâți.
