Românii din generațiile Z și Millennials se lovesc de un zid financiar greu de trecut pe piața imobiliară. 78% dintre tinerii din Generația Z și 85% dintre Millennials spun că nu își permit o locuință proprie, procente uriașe comparativ cu mediile globale, care se opresc la 51%, respectiv 40%.
Salariul care abia ajunge de la o luna la alta
Cifrele vorbesc de la sine.
Mai exact, 55% din Generația Z și 66% dintre Millennials declară că se simt nesiguri din punct de vedere financiar (cu 10, respectiv 22 de puncte procentuale peste media globală). Iar situația devine și mai clară când aflăm că 46% dintre tinerii din Generația Z și 62% dintre Millennials trăiesc efectiv de la un salariu la altul. Până la urmă, când peste jumătate dintre românii din ambele generații amână decizii importante de viață din cauza lipsei banilor, prioritățile se schimbă radical.
V-ați gândit vreodată de ce tinerii par mereu stresați? Răspunsul vine direct din datele analizate. Principala lor îngrijorare este costul vieții de zi cu zi (50% pentru ambele generații). Pe locurile următoare se află instabilitatea politică (26% din Generația Z, 34% dintre Millennials) și corupția (25%, respectiv 30%). Nivelul de stres este pe măsură: 38% dintre românii din Generația Z și 30% dintre Millennials se simt stresați în cea mai mare parte a timpului. Motivele principale sunt situația financiară pe termen lung (51% din Generația Z, 41% dintre Millennials), starea de sănătate și bunăstarea familiei (47%, respectiv 45%) și situația financiară curentă (46%, respectiv 41%).
Cum folosesc tinerii inteligenta artificiala la job
Dar lucrurile stau puțin diferit când vine vorba de tehnologie. Tinerii văd un avantaj clar în adoptarea inteligenței artificiale (AI) la locul de muncă. Conform datelor dintr-o analiză publicată recent de Hotnews, 66% dintre reprezentanții Generației Z și 48% dintre Millennials folosesc AI în activitatea zilnică.
Majoritatea covârșitoare susține că tehnologia are un impact pozitiv asupra vieții personale (81% din Generația Z, 71% dintre Millennials) și asupra celei profesionale (77%, respectiv 67%). Numai că entuziasmul se lovește de bariere practice. Un sfert dintre respondenți nu au încredere în rezultatele generate de AI, iar 22% se plâng de capabilitățile limitate ale instrumentelor și de integrarea lor slabă în fluxurile de lucru. Gradul de încredere în utilizarea AI variază masiv: 68% pentru Generația Z și doar 46% pentru Millennials. Doar 25% dintre respondenții din ambele generații consideră că instrumentele AI puse la dispoziție de angajatori sunt suficiente, un procent aflat important sub media globală de aproximativ 40%.
Avertismentul specialistilor pentru angajatori
Dincolo de cifre, problema lipsei de pregătire tehnică este evidentă. Doar 17% dintre românii din Generația Z și 24% dintre Millennials au finalizat traininguri în AI. Totuși, o treime din prima categorie și un sfert din a doua caută activ noi oportunități de formare.
Raluca Bontaș, Partener la Deloitte România, a explicat exact ce înseamnă acest fenomen pe piața muncii: „Studiul de anul acesta evidențiază incertitudinile cu care se confruntă tinerii din România, comparativ cu cei din celelalte state analizate, dar și deschiderea față de schimbările majore pe care le aduce adopția accelerată a inteligenței artificiale în activitatea profesională. Însă limitările care încă persistă, printre care relevanța incertă a soluțiilor furnizate de instrumentele bazate pe AI dar și suportul organizațional scăzut, au potențialul de a eroda rapid apetitul real al tinerilor pentru tehnologie. Astfel, angajatorii trebuie să-și actualizeze în permanență strategia de integrare a AI în activitatea curentă: să țină pasul cu evoluțiile în domeniu, dar și să investească în training continuu, să creeze cadre clare de utilizare și să integreze tehnologia în mod relevant în fluxurile de lucru. În egală măsură, este esențială construirea încrederii în astfel de instrumente, prin transparență cu privire la rezultatele generate și la planurile concrete de armonizare a soluțiilor bazate pe AI cu competențele umane”.
Fara obsesia functiilor de conducere
Și dacă vă întrebați ce își doresc tinerii de la cariera lor, să fim serioși, funcțiile de șef nu mai sunt pe primul loc. Deși 79% dintre românii din Generația Z și 62% dintre Millennials vor roluri de leadership la un moment dat, doar 4% din fiecare categorie indică acest lucru drept obiectiv principal.
Prioritățile reale sunt echilibrul între viața personală și cea profesională (25% din Generația Z, 37% dintre Millennials), independența financiară (24%, respectiv 14%), dezvoltarea continuă (12%, respectiv 17%) și specializarea (15%, respectiv 12%). În privința parcursului profesional, o treime dintre tinerii români pun accentul pe progresul constant (cu aproximativ 10 puncte procentuale sub media globală), dar 25% din ambele generații sunt deschiși la o creștere accelerată. Mobilitatea laterală este o opțiune des întâlnită, 24% dintre tinerii din Generația Z și 23% dintre Millennials fiind dispuși să schimbe roluri pentru a găsi poziția potrivită.
Studiul Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2026 a ajuns la ediția a 15-a. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de circa 8.200 de exponenți ai Generației Millennials (născuți între ianuarie 1983 și decembrie 1994) și aproximativ 14.400 de reprezentanți ai Generației Z (născuți între ianuarie 1995 și decembrie 2007) din 44 de țări.
