Doar 10,9% dintre români au reușit să aducă mai mulți bani în casă în ultimele 12 luni, în timp ce 41,1% spun clar că veniturile lor s-au diminuat. Cifrele variază puternic în funcție de opțiunile politice, angajații din privat și votanții USR raportând cele mai mari creșteri financiare, arată prima ediție a unui nou barometru economic.
Evoluția banilor în funcție de partidul votat
Într-o analiză publicată recent de Hotnews, aflăm că 45,4% dintre cetățeni au stagnat financiar în ultimul an. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,6%.
Iar lucrurile stau complet diferit la nivel de electorat. Raportează o creștere a veniturilor într-o proporție mai mare decât media cu precădere votanții USR, persoanele între 18 și 44 de ani și angajații din sectorul privat. Votanții PNL dar și ai USR, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații din sectorul public spun că veniturile au rămas la același nivel într-un procent mai ridicat. În schimb, votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani și locuitorii din București declară direct că veniturile li s-au redus.
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei în viitorul apropiat?
Pentru următoarea jumătate de an, 11,5% dintre participanții la sondaj cred că veniturile familiei lor vor crește. 41,6% apreciază că acestea vor rămâne la fel, în timp ce 37,7% se așteaptă la o scădere a veniturilor, iar 9,2% nu știu sau nu răspund. Votanții PSD, bărbații, tinerii sub 30 de ani și angajații din sectorul privat anticipează o creștere a veniturilor familiale într-o proporție mai mare decât media. Numai că votanții AUR, femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și angajații din sectorul public se așteaptă la diminuarea veniturilor.
Cifrele vorbesc de la sine când vine vorba de inflație.
La întrebarea privind evoluția prețurilor, 84,5% dintre cei chestionați consideră că prețurile vor crește în următoarele șase luni. Doar 8,5% cred că acestea vor stagna, iar 3,8% apreciază că vor scădea (ponderea non-răspunsurilor este de 3,1%). Votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și angajații din sectorul public se așteaptă la scumpiri cu un procent mai ridicat decât restul populației. Interesant este că simpatizanții PNL, persoanele cu educație superioară și locuitorii din București consideră că prețurile vor rămâne stabile, iar cei ai PSD anticipează o scădere a prețurilor.
Planuri de economii și achiziții majore
Dincolo de cifre, românii rămân prudenți cu investițiile. Un procent de 5,2% dintre cei intervievați declară că intenționează să cumpere titluri de stat în următoarele șase luni, în timp ce 91,7% spun că nu, iar 3,1% nu știu sau nu răspund. Votanții USR și locuitorii din București intenționează într-un procent mai ridicat să cumpere titluri de stat.
Și totuși, valuta rămâne un refugiu. 17% dintre români afirmă că intenționează să cumpere euro în următoarele șase luni, iar 81,4% declară că nu au în vedere o astfel de achiziție (1,6% non-răspunsuri). Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din București intenționează să cumpere euro. Votanții PSD și AUR, alături de persoanele cu educație primară, declară că nu intenționează să facă asta.
Conform sondajului, 20,6% dintre participanți declară că intenționează să economisească lei într-un depozit bancar, 78% spun că nu au această intenție, iar 1,4% nu știu sau nu răspund.
La capitolul cumpărături mari, 9,5% afirmă că intenționează să cumpere o mașină în următoarele șase luni (89,9% spun nu, 0,6% non-răspunsuri). Votanții PNL, bărbații și tinerii sub 30 de ani trag acest procent în sus. Un procent de 23,6% intenționează să cumpere electrocasnice sau mobilier, 75,3% spun că nu au această intenție, iar 1,1% nu știu sau nu răspund. Doar 8,7% dintre români afirmă că intenționează să cumpere o locuință (garsonieră, apartament sau casă), în timp ce 91,2% declară că nu au în vedere o astfel de achiziție (0,1% non-răspunsuri).
Agricultura și tehnologia trag speranțele economice
Să fim serioși, siguranța zilei de mâine e relativă. Doar 10,6% dintre participanții la sondaj consideră că au control asupra situației lor economice în anii următori în foarte mare măsură. 25,5% spun că au în destul de mare măsură control, 28,8% în destul de mică măsură, iar 30% în foarte mică măsură sau deloc (5,2% nu știu sau nu răspund).
Dar cine va schimba România? Cât privește încrederea în generația tânără, 14,6% declară că au foarte multă încredere că tinerii vor schimba țara în bine. 22,7% au destul de multă încredere, 27,1% destul de puțină, iar 32% foarte puțină sau deloc (3,6% non-răspunsuri). 33,6% dintre români cred că peste zece ani viața în România va fi mai bună decât în prezent, 16,1% apreciază că va fi la fel, iar 38,1% consideră că va fi mai rea, în timp ce 12,2% nu știu sau nu răspund.
Întrebați în ce domenii cred că România are cele mai mari șanse să performeze bine în viitor, 37,3% indică agricultura și producția alimentară, 23,4% tehnologia și digitalizarea, 15,8% educația și pregătirea tinerilor, iar 13,4% drumuri, autostrăzi și infrastructura. Urmează afacerile (10,8%), sportul (6,6%), protecția mediului (6,4%) și cultura (5,1%). Ponderea non-răspunsurilor este uriașă aici, de 16,5%.
Până la urmă, țara are nevoie de o direcție clară. 46,7% dintre cei intervievați indică lideri politici mai competenți ca principală nevoie pentru dezvoltare. 36,1% cer o educație mai bună, iar 19,2% dezvoltarea economică și investițiile. Mai apar pe listă implicarea cetățenilor (11,8%), păstrarea tradițiilor (9,3%), tehnologia (8,4%) și relația cu Uniunea Europeană (6,8%). În procent de 4,8% nu știu sau nu răspund.
„Lansăm astăzi prima ediție a INDEXULUI Sentimentului Economic Newmoney.ro, INSCOP, un program de cercetări sociologice care va măsura periodic percepțiile, așteptările și comportamentele economice ale românilor prin sondaje la nivel național realizate de INSCOP Research. (…) Prin indicatori monitorizați constant și teme adaptate contextului, INDEXUL va oferi astfel o radiografie detaliată a încrederii, consumului, economisirii și perspectivelor economice ale populației”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Studiul respectiv (prezentat la Academia de Studii Economice) se bazează pe date culese prin metoda interviurilor telefonice în perioada 2-8 iunie 2026. Volumul eșantionului a fost de 1.100 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste, iar eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%.
