Pentru prima dată în istoria Cupei Mondiale, FIFA obligă toți jucătorii de fotbal să ia pauze de hidratare. Regula a fost introdusă pentru a-i proteja de căldura extremă la turneul din 2026, găzduit de SUA, Mexic și Canada, dar a stârnit deja un val de reacții contradictorii.
Regula de trei minute și criticile antrenorilor
Noua directivă prevede pauze obligatorii de răcire de trei minute, dictate la jumătatea fiecărei reprize. Măsura se aplică indiferent de temperaturile de afară sau dacă stadioanele sunt închise și dotate cu aer condiționat. Forul de conducere a explicat decizia prin dorința de a „asigura condiții egale pentru toate echipele, în toate meciurile”.
Numai că antrenorii susțin că aceste întreruperi strică ritmul meciului și le oferă ocazia să schimbe tactica din mers. De cealaltă parte, oamenii de știință spun că trei minute sunt pur și simplu prea puține pentru o răcire eficientă a corpului.
Joshua L. DeVincenzo, director adjunct al serviciilor de cercetare aplicată la Centrul Național pentru Pregătirea pentru Dezastre din cadrul Universității Columbia, a explicat logica oficialilor. „Când ne uităm la pauzele de hidratare de trei minute, privim acest lucru ca pe o modalitate de a atenua orice ar putea duce potențial la un incident sau la o urgență”, a declarat expertul.
Pericolul medical de pe teren
V-ați gândit vreodată cum rezistă corpul uman la efort maxim când termometrele sar de 35 de grade? Până la urmă, canicula lovește și pe stadioanele din România pe timpul verii, iar jucătorii din Superliga simt pe pielea lor efectele deshidratării la fel ca atleții de la turneele mondiale.
Sportivii care depun efort fizic intens în condiții de căldură și umiditate riscă să sufere de epuizare termică de efort. La temperaturi ridicate, sportivii pot transpira între 1 și 2 litri (50 până la 67 de uncii) pe oră. O pierdere de doar 2% din greutatea corporală prin deshidratare este suficientă pentru a degrada performanța fizică.
Cifrele vorbesc de la sine.
Când temperatura internă a corpului depășește 105 F (40,5 C), sportivii pot deveni confuzi, agresivi sau își pot pierde cunoștința. Yuri Hosokawa, profesor asociat la Facultatea de Științe ale Sportului din Universitatea Waseda din Japonia, a transmis un avertisment clar. Ea a precizat că „toate acestea sunt semne caracteristice ale accidentului vascular cerebral de efort și necesită asistență medicală imediată.” Hosokawa a semnat în luna mai o scrisoare către FIFA în care cerea ca pauzele să dureze minim șase minute.
Iar pragul critic apare când temperatura la termometrul cu glob umed (un indicator care combină temperatura, umiditatea, nebulozitatea și vântul) trece de 95 F (35 C). Ryan Calsbeek, profesor de științe biologice la Colegiul Dartmouth, explică fenomenul. „Corpul tău începe cu adevărat să cedeze, pierzi capacitatea de a te răcori suficient de repede. Și mecanismele fiziologice pur și simplu cedează.”
„Aceste diferențe marginale de performanță cred că pot determina rezultatul unui meci. Dacă ai indivizi care se descurcă mai bine în condiții extreme, fie că este vorba de căldură extremă sau de mare altitudine sau oricare ar fi cazul, acele mici diferențe ar putea juca un rol critic, esențial în determinarea rezultatului”, a adăugat Calsbeek.
De ce cer specialiștii mai mult timp
Și totuși, trei minute par insuficiente. Într-o analiză publicată recent de Npr, experții arată că eficiența pauzei depinde de cât de agresive sunt metodele de răcire. Aplicarea de prosoape reci și umede pe gât, cap, spate și brațe poate reduce temperatura corpului cu aproximativ 0,22 F (0,12 C) pe minut.
Douglas Casa, CEO al Institutului Korey Stringer de la Universitatea din Connecticut, a semnat și el scrisoarea către FIFA. „Unii oameni pot tolera confortabil puțin mai multe lichide și apoi pot face exerciții intense. Unii oameni nu pot, pentru că li se agită în stomac și nu se simt super confortabil, așa că s-ar putea să nu bea la fel de mult într-o perioadă atât de scurtă de timp”, a explicat specialistul.
Pentru a avea rezultate reale, Casa insistă pe prelungirea timpului: „de aceea sugerăm să facem ceva de genul cinci sau șase minute, pentru că are un impact atât de mare când ai de-a face cu o schimbare de o asemenea amploare.”
Să fim serioși, corpul uman are limite clare. Bharat Venkat, directorul Heat Lab de la Universitatea din California, Los Angeles, subliniază nevoia de adaptare. „În funcție de corpul tău, s-ar putea să ai nevoie de mai mult sau mai puțin timp. Dar acele tipuri de pauze sunt cruciale, astfel încât corpul tău să nu fie pur și simplu forțat să încerce în continuare să recupereze… Să încerce în continuare să te răcorească fără niciun fel de odihnă sau pauză.”
„Indiferent de sportul pe care îl practici, vor trebui făcute ajustări în fața schimbărilor climatice”, a concluzionat Venkat. Experiența de la Cupa Mondială a Cluburilor organizată în SUA vara trecută a arătat deja temperaturi care au urcat frecvent peste pragul de 35 de grade Celsius pe stadioane.
