Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel record absolut. La finalul lunii mai 2026, activele Pilonului 2 au ajuns la 227,5 miliarde de lei. Vorbim practic de o creștere spectaculoasă de 37% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Unde sunt investiți banii angajaților români
Până la urmă, unde se duc acești bani? V-ați întrebat vreodată pe ce se bazează creșterea sumelor din contul vostru de pensie? Răspunsul este economia internă.
Așa cum arată datele dintr-un raport publicat recent de Libertatea, preluate de la Autoritatea de Supraveghere Financiară, 95% din investițiile fondurilor administrate privat sunt realizate direct în active românești. Banii sunt plasați majoritar în moneda națională.
Cifrele vorbesc de la sine.
La finalul lunii mai 2026, titlurile de stat dominau clar portofoliile. Acestea totalizau 145,39 miliarde de lei, reprezentând 63,9% din total. Urmează acțiunile listate la Bursa de Valori București cu 63,13 miliarde de lei (27,7%). Restul sumelor sunt împărțite între fonduri de investiții cu 7,76 miliarde de lei (3,4%) și obligațiuni corporative cu 7,63 miliarde de lei (3,4%).
Câți oameni contribuie cu adevărat
Pe hârtie, numărul total al participanților la Pilonul 2 era de exact 8.532.898 la sfârșitul lunii mai.
Dar lucrurile stau puțin diferit în realitate. Doar 4,6 milioane de angajați contribuie efectiv, lună de lună, cu cota de 4,75% din venitul brut (sumă reținută ca parte a contribuției de asigurări sociale de 25%).
Iar explicația vine direct de la Autoritatea de Supraveghere Financiară. Raportul instituției precizează clar: „Cei peste 8,5 milioane de participanți la Pilonul II reprezintă toate persoanele înscrise în sistem de-a lungul timpului, din 2007 până la 31 martie 2026. Mulți dintre aceștia nu mai contribuie din diverse motive: fie nu mai lucrează, fie au emigrat sau fac parte din sisteme speciale de pensii”.
În acest moment, pe piața românească operează șapte fonduri de pensii private. Acestea sunt Aripi, AZT Viitorul Tău, BCR, BRD, Metropolitan Life, NN și important.
Schimbări pregătite în Parlament
Între timp, la Senat a apărut o nouă inițiativă legislativă care ar putea modifica regulile jocului. Documentul este susținut transpartinic de parlamentari din toate formațiunile politice majore. Pe lista semnatarilor se regăsesc aleși de la PSD, AUR, PNL, UDMR și USR.
Proiectul propune o schimbare radicală pentru piață. Mai exact, se dorește permiterea investițiilor fondurilor de pensii private în industria de apărare.
Extremele din conturi. De la 1 leu la 3,7 milioane
Dincolo de cifre la nivel macroeconomic, conturile individuale arată o discrepanță masivă. Distribuția banilor este extrem de inegală. Practic, 70% din totalul activelor sunt deținute de doar 25% dintre participanții la sistem.
„Cel mai mare cont are o valoare de 3,72 milioane lei, iar cel mai mic are o valoare de 1 leu. 20% dintre participanți dețin active sub valoarea de 1.834 lei”, a transmis ASF într-un comunicat oficial.
Și totuși ritmul de economisire se menține ridicat. În luna mai 2026, contribuțiile încasate de fondurile de pensii au însumat 2,09 miliarde de lei. Dacă ne uităm la primele trei luni ale anului, contribuțiile brute virate au atins 5,77 miliarde de lei. Asta înseamnă un avans de 11% față de perioada similară din 2025.
Numai că în martie s-a înregistrat o ușoară sincopă. Contribuțiile lunare au scăzut cu 3,5% comparativ cu luna decembrie a anului precedent, ajungând la 1,81 miliarde de lei. Contribuția medie per participant a urcat cu 2,8%, stabilindu-se la 419 lei.
Acum, banii strânși în Pilonul 2 reprezintă al doilea cel mai valoros activ financiar al populației. Românii au mai mulți bani doar în depozitele bancare. Pentru angajații cu venituri mici, acest cont rămâne singura sursă reală de economisire pe termen lung.
Sumele acumulate pentru bătrânețe au ajuns să echivaleze cu aproximativ 11% din Produsul Intern Brut al țării.
