Administrația Donald Trump a solicitat oficial statelor europene din NATO să pună la dispoziție mai multe resurse militare. Washingtonul trece la fapte și pregătește o retragere parțială a forțelor și tehnicii americane de pe continent, cerând aliaților să compenseze rapid acest deficit de securitate.
Planurile Pentagonului vizează retragerea unor active critice pentru apărarea colectivă. Americanii vor să mute din Europa bombardiere strategice, drone de atac, nave de război și avioane de vânătoare, lăsând continentul în fața unei vulnerabilități logistice severe.
Cifrele retragerii americane de pe continent
Potrivit Bloomberg, planurile luate în calcul la Washington sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru flancul european. Documentarea indică o reducere cu 30% a prezenței bombardierelor strategice americane. Europa nu are o flotă similară și nu le poate înlocui în acest moment.
Și nu vorbim doar despre bombardiere.
Lista tăierilor include retragerea completă a dronelor americane de recunoaștere și atac din teatrele europene. Mai mult, se pregătește o tăiere de 50% a prezenței navale a SUA în apele europene, alături de diminuarea cu o treime a flotilei de avioane de vânătoare americane dislocate pe continent.
Ce înseamnă asta concret pentru securitatea noastră?
Dacă americanii își retrag 100% din dronele de recunoaștere și o treime din avioanele de luptă, presiunea va pica automat pe statele de graniță. În România, activitatea de poliție aeriană și monitorizare de la Marea Neagră, bazată masiv pe tehnica de la Mihail Kogălniceanu, va trebui susținută cu resurse locale sau de la alți aliați europeni.
Confirmarea de la Londra și reacția aliaților
Așa cum a relatat Adevarul recent, miza acestei reconfigurări a fost devoalată la Londra de șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie. În cadrul unor audieri parlamentare, amiralul Richard Knighton a confirmat clar intențiile noii administrații americane.
Acesta a explicat că administrația Trump a cerut aliaților să identifice rapid active militare care în prezent nu sunt alocate structurilor NATO, pentru a fi redirecționate către apărarea colectivă.
„Pe măsură ce politica SUA devine mai clară și mai definită, acesta este, un factor pe care trebuie să îl luăm în considerare”, a subliniat amiralul Knighton.
La nivel oficial, reprezentanții Alianței încearcă să degaje încredere. La expoziția de apărare Eurosatory de lângă Paris, oficialii NATO au susținut că Europa poate compensa parțial absența avioanelor și dronelor americane prin utilizarea unor sisteme de arme interoperabile și printr-o mai bună partajare a datelor de intelligence.
Să fim serioși, provocarea logistică este masivă. Până la urmă, industria europeană de apărare se află deja sub o presiune uriașă și va fi greu să livreze tehnică în ritmul impus de retragerea americană.
Manevre militare de urgență pe Flancul Estic
Iar țările din estul Europei nu mai așteaptă deciziile birocratice de la Bruxelles.
Conștienți de noul curs de la Washington, aliații europeni încep să își testeze capacitatea de reacție pe cont propriu. Cele mai vulnerabile puncte ale Flancului Estic devin priorități absolute pentru comandanții militari din regiune.
Armata Lituaniei a anunțat deja declanșarea manevrelor militare comune intitulate „Gallant Boar 2026”. Acestea se desfășoară în parteneriat direct cu forțele armate din Polonia și Franța. Exercițiul respectiv (planificat să se desfășoare în perioada 16-26 iunie) are ca obiectiv strategic coordonarea apărării în Coridorul Suwalki. Această fâșie îngustă de pământ este considerată „călcâiul lui Ahile” pentru securitatea regională.
În cadrul acestor simulări de criză, Polonia va testa capacitatea de luptă a noilor obuziere K9 și a vehiculelor de luptă ale infanteriei „Borsuk”. De cealaltă parte, Lituania participă cu Batalionul de Dragoni „Marele Duce Butigeidis”.
Problema compensării forțelor americane va domina agenda reuniunii miniștrilor apărării de la Bruxelles și a summitului NATO din luna iulie de la Ankara.
