Alexandru Petrescu (ASF): Asigurările de sănătate, un rol tot mai important ca soluții complementare sistemului public

“Cum regândim solidaritatea într-o societate în care sistemele de sănătate sunt tot mai solicitate, populația îmbătrânește, tehnologia schimbă profund medicina, iar așteptările cetățenilor cresc firesc, uneori mai repede decât capacitatea instituțiilor de a răspunde.

Sănătatea nu este doar o temă medicală sau bugetară. Este una dintre formele cele mai concrete prin care o societate își arată coeziunea, maturitatea și respectul față de demnitatea umană. Iar solidaritatea trebuie apărată de două excese: iluzia că statul poate face singur totul, fără limite, și tentația de a transforma sănătatea într-un teritoriu exclusiv al resurselor individuale.

Din perspectiva Autorității de Supraveghere Financiară, asigurările de sănătate pot avea un rol tot mai important ca soluții complementare sistemului public. Ele nu înlocuiesc sistemul public de sănătate, care rămâne coloana vertebrală a protecției sociale, dar pot contribui la reducerea presiunii, la o mai bună distribuire a riscurilor, la prevenție, la acces mai rapid la servicii și la transformarea unor cheltuieli imprevizibile în mecanisme financiare planificate.

Datele arată o evoluție relevantă. În 2025, primele brute subscrise pentru asigurările de sănătate, incluzând și activitatea sucursalelor, au fost de aproximativ 1,2 miliarde lei, în creștere cu 11% față de anul anterior. La finalul anului 2025, societățile autorizate de ASF aveau 277.294 de contracte de asigurări de sănătate în vigoare, față de 246.520 la finalul anului 2024. Sunt cifre care indică o piață încă tânără, aflată însă pe o direcție clară de dezvoltare.

Pentru ASF, această dezvoltare trebuie să se sprijine pe stabilitate financiară, transparență, conduită corectă, inovație responsabilă și protecția reală a consumatorului. În spatele fiecărei polițe nu se află doar un contract. Se află de cele mai multe ori o vulnerabilitate, o familie, o nevoie de siguranță și, de multe ori, o teamă.

România are nevoie de un model matur de complementaritate, în care sistemul public garantează accesul fundamental și echitatea, iar mecanismele private bine reglementate adaugă flexibilitate, capacitate și prevenție. Nu trebuie să alegem între solidaritate și responsabilitate individuală. O societate modernă are nevoie de ambele”.