Aleksandar Vucic recunoaște victoria studenților, care ar putea guverna singuri în Serbia

Distribuția mandatelor estimată de Vucic i-ar permite mișcării studențești să formeze guvernul fără parteneri de coaliție. Pentru majoritatea absolută sunt necesari 126 de parlamentari din cele 250 de locuri ale adunării, potrivit Mediafax.

Despre repartizarea locurilor în Parlament, Aleksandar Vucic, fost președinte al Serbiei, a declarat duminică seară: „Încă nu avem rezultate finale, pe baza unui eșantion… este clar că am pierdut aceste alegeri, Lista Studenților a câștigat, ei vor avea între 135 și 140 de mandate, iar noi vom avea 105, nimeni altcineva nu a intrat în parlament”.

BREAKING: Aleksandar Vučić conceded defeat in Serbia’s snap parliamentary election, saying the student-backed Student List had won.

“Based on a stratified sample, it is clear that we have lost this election. The student blockade list won,” Vučić said.

The result ends more than… pic.twitter.com/3BaV95bV7b

— Clash Report (@clashreport) October 25, 2026

Vucic a vorbit și despre posibilitatea ca Alianța Maghiarilor din Voivodina să obțină reprezentare parlamentară, potrivit Newsweek România.

În privința numărului de voturi, el a prezentat următoarea estimare, conform Newsweek România: „Deci, noi avem undeva în jur de 1.720.000 voturi. Vă spun asta pe baza unui eșantion. Ei au în jur de 2.200.000”.

El a susținut că tabăra sa a câștigat în Republika Srpska, Muntenegru și Macedonia de Nord. Referindu-se la Kosovo și Metohija, Vucic a adăugat: „Am câștigat în Kosovo și Metohija, alături de sârbi, și știu că multora le este greu să accepte asta în această seară”.

Un cardiolog deschide lista mișcării studențești

Prima poziție pe lista electorală îi revine cardiologului Ilija Srđanović. El respinge statutul de lider unic al formațiunii, construită ca o mișcare descentralizată, cu denumirea „Studentska lista, Studenti pobeđuju”, în română „Lista Studenților, Studenții câștigă”.

Într-un interviu pentru TV Vojvodina, Srđanović a explicat că mișcarea are observatori în secțiile de votare și este pregătită să își apere voturile. Întrebat despre funcția de prim-ministru, nu și-a confirmat candidatura. A precizat că proiectul reunește un grup extins de profesioniști și are mai multe opțiuni pentru fiecare post guvernamental.

Candidații au fost propuși de adunările studențești din universități, apoi discutați la nivel național, potrivit analizei din 21 octombrie a Centrului pentru Studii Estice din Polonia (OSW), prezentate de Mediafax. Printre criteriile selecției s-a aflat lipsa unui trecut în funcții politice de conducere.

Lista electorală reunește 250 de independenți din mai multe domenii: profesori universitari, medici, activiști civici, actori, agricultori și sportivi.

Printre candidați se numără Dejan Bodiroga, fost baschetbalist și președinte al EuroLeague Basketball, actorii Tihomir Stanić și Dragan Jovanović, dar și Dejan Šoškić, care a condus Banca Națională a Serbiei ca guvernator între 2010 și 2012.

Partidul Democrat și Kreni-Promeni au susținut proiectul studenților și au renunțat să participe cu liste electorale proprii.

Programul propune măsuri anticorupție și medicamente mai ieftine

Combaterea corupției, depolitizarea instituțiilor și refacerea mecanismelor democratice sunt prioritățile mișcării. Programul cu 11 puncte, prezentat în septembrie, cuprinde:

• Măsuri împotriva averilor obținute ilegal.
• Reformarea procedurilor de investigare a corupției.
• Garanții pentru desfășurarea unor alegeri corecte.
• Manuale școlare oferite gratuit.
• Reducerea semnificativă a prețurilor medicamentelor.

Analiza OSW leagă profilul candidaților și declarațiile reprezentanților de intenția constituirii unui guvern de experți, cu accent pe reformele interne.

În schimb, poziția mișcării în politica externă este mai puțin clar conturată decât cea privind reformele interne, potrivit Mediafax.

Serbia este candidată la aderarea la Uniunea Europeană și păstrează legături apropiate cu Rusia și China. În perioada conducerii lui Vucic, autoritățile de la Belgrad au urmărit un echilibru între aceste direcții.

Scrutinul a urmat protestelor începute după tragedia de la Novi Sad

Vucic a convocat alegerile în septembrie, după aproape doi ani de manifestații împotriva corupției și autoritarismului. Protestele au început în urma prăbușirii copertinei gării din orașul Novi Sad, la 1 noiembrie 2024, când și-au pierdut viața 16 persoane.

Mobilizarea studenților a atras treptat profesori, agricultori, medici și alte categorii sociale. Protestatarii au organizat marșuri, blocaje și demonstrații, înainte de a transforma mișcarea într-un proiect electoral.

Sprijinul astfel strâns a făcut din studenți cea mai mare amenințare politică pentru Vucic de la venirea sa în funcția de prim-ministru, în 2014. El a devenit ulterior președinte, în 2017.

În ziua scrutinului, participarea depășise 67% la ora 19.00, potrivit tvrinfo.ro. În fața secțiilor s-au format cozi de sute de metri, iar Vucic a așteptat două ore înainte să voteze.

Incidentele de la vot au fost minore. Cele mai multe nereguli au privit fotografierea buletinelor. Votarea s-a încheiat la ora 20.00 în Serbia, corespunzătoare orei 21.00 în România.

După recunoașterea înfrângerii, la Belgrad au avut loc manifestări de bucurie, cu claxoane și scandări ale studenților, potrivit Reuters, preluat de Digi24.

Etapele următoare sunt anunțarea rezultatelor oficiale finale și desemnarea candidatului Listei Studenților pentru postul de prim-ministru.