Algeria a promulgat legea 26-10 din 12 mai care condamnă oficial perioada colonizării franceze. Documentul a fost publicat pe 21 mai în Jurnalul Oficial și a intrat deja în vigoare, marcând o ruptură definitivă de episodul istoric cuprins între 14 iunie 1883 până în 5 iulie 1962.
O listă lungă de acuzații oficiale
Textul legislativ folosește termeni extrem de duri. Conform articolului 2 al legii, colonizarea franceză este definită strict ca fiind „crimă de stat” împotriva valorilor umane, politice, economice și culturale ale nației algeriene.
Lista este lungă.
Autoritățile de la Alger enumeră 31 de infracțiuni grave considerate acțiuni criminale imprescriptibile legate direct de perioada colonială. Printre acestea se numără crimele intenționate, atacurile împotriva populației civile, execuțiile extra-judiciare, tortura, deportările, violurile, sclavia sexuală, experimentările chimice și efectuarea de teste nucleare.
Iar documentarea acestor fapte nu lipsește. Raportul Stora (numit după autorul său, istoricul Benjamin Stora) conține 146 de pagini și i-a fost remis președintelui Emmanuel Macron în 2021. Numai că partea algeriană a considerat aceste concluzii prea diluate sau insuficiente.
Mărturiile care au șocat o națiune
Dincolo de rapoarte oficiale, v-ați gândit vreodată cum arată cu adevărat un război de supunere a triburilor locale? Detaliile ies la iveală din mărturiile vremii, precum cele ale generalului Bugeaud asupra colonizării Algeriei, apărute într-o carte din 18477. Acolo se vorbește clar despre folosirea gazelor asfixiante împotriva populației civile, un caz teribil fiind cel al refugiaților din grotele regiunii Dahra.
Sate întregi au fost distruse și recoltele arse. Cert e că sursele istorice arată o realitate cruntă. Populația Algeriei a fost redusă la jumătate în acea perioadă, scăzând de la 3 milioane la doar 1,5 milioane de oameni.
Și violențele au continuat mult după al Doilea Război Mondial. Intervenția trupelor franceze la manifestațiile pro-independență a lăsat în urmă mii de morți în localități precum Setif, Guelma sau Kherrata.
Tortură și teste nucleare în deșert
O analiză detaliată publicată recent de Adevarul aduce în discuție și perioada Războiului din Algeria, când trupele franceze au folosit pe scară largă tortura împotriva militanților pentru independență. Au existat arestări arbitrare și execuții extra-judiciare sumare.
Generalul Aussere a confirmat toate acestea în 2001, în cartea sa. El a recunoscut asasinatul extra-judiciar al avocatului Ali Boumedjel și al sindicalistului Larbi Ben M’hidi. Pentru dezvăluirile sale, generalul a fost dat afară din armată, a pierdut Legiunea de Onoare și a fost condamnat în Franța pentru „complicitate la apologia crimelor de război”.
Dar efectele colonizării se resimt și în mediul înconjurător. Francezii au efectuat 17 teste nucleare subterane și aeriene în Sahara algeriană, mai exact la Reggane și In Ekker. Estimările arată că aceste teste au provocat moartea a 42.000 de oameni, lăsând în urmă și numeroase persoane cu handicap pe viață din cauza radiațiilor.
Disputa pe craniile liderilor algerieni
Un alt dosar sensibil între cele două state privește rămășițele umane păstrate la Paris. În timpul revoltelor coloniale, pedeapsa capitală se aplica frecvent șefilor mișcării. Capetele lor au fost păstrate după decapitare și trimise în capitala Franței, unde au fost expuse la Musee de l’Homme în perioada 1880-1881.
Începând cu anul 2011, guvernul algerian a cerut constant Franței restituirea totalității acestor relicve tragice. Dintre acestea, 31 au fost identificate cu precizie de specialiști. În iulie 2020, statul francez a returnat oficial doar 24 dintre ele.
