Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a instituit miercuri, 8 iulie, o carantină națională de 30 de zile pentru ovine și caprine. Măsura severă lovește direct în activitatea crescătorilor și vine după ce mai multe oi dintr-o exploatație din județul Mureș au fost confirmate cu Pesta Rumegătoarelor Mici (PMR). Situația epidemiologică este cu atât mai gravă cu cât noul focar se suprapune peste evoluția deja existentă a Pestei Porcine Africane (PPA).
Reguli stricte pentru ciobani si interzicerea pasunatului comun
Toate mișcările de ovine și caprine pe teritoriul României sunt complet suspendate pe durata carantinei. Excepție fac doar abatoarele. Transportul animalelor vii se poate face exclusiv din exploatații sau centre de colectare direct către abator, și asta numai în baza unei solicitări scrise care trebuie verificată și aprobată de direcția teritorială DSVSA.
Regula e clară.
Iar restricțiile lovesc dur și în activitatea zilnică de pe câmp. Se interzice total pășunatul în zonele afectate pentru a elimina contactul dintre turme. Mai mult, mai mulți crescători nu mai au voie să împartă și să utilizeze aceeași pășune, o practică altfel obișnuită în satele românești.
„Măsurile au scopul de a izola rapid căile de răspândire a virusului, având în vedere că acesta își pierde contagiozitatea în termen de 21 de zile. ANSVSA subliniază că virusul PMR nu este transmisibil la om și nu afectează siguranța alimentară”, a transmis instituția într-un comunicat oficial.
Filtre pe sosele si controale la sange pentru transportatori
Ce se întâmplă concret dacă un șofer ignoră interdicția și mută animalele noaptea? Așa cum detaliază un material publicat de Adevarul, Poliția, Jandarmeria și Poliția de Frontieră au scos deja filtrele rutiere pe șosele pentru a prinde transporturile clandestine de animale vii.
Dacă o mașină este interceptată cu animale fără acte sau în mișcare neautorizată, încărcătura este reținută pe loc. Un medic veterinar DSVSA are obligația să ajungă la fața locului în maximum 60 de minute pentru a prelua și evalua cazul.
Și fondurile de vânătoare intră sub o monitorizare strictă în această lună de foc.
„Gestionarii au obligația de a colecta și transporta de urgență la laboratoarele DSVSA toate cadavrele de rumegătoare, cervide și porcine găsite în sălbăticie”, arată decizia autorităților sanitare.
Cum vrea statul sa opreasca raspandirea bolii
Dincolo de hârtii și ordine oficiale de la București, greul pică pe administrația locală. Primăriile din zonele aflate sub restricție sunt obligate să pună la dispoziție logistica necesară pentru neutralizarea sigură a cadavrelor provenite din fermele unde au murit animale confirmate cu virusul.
Numai că lucrurile trebuie să se miște extrem de rapid în teritoriu. Planurile județene concrete de aplicare (elaborate de Comitetele Județene pentru Situații de Urgență) au un termen de redactare de maximum 24 de ore, iar măsurile se actualizează permanent de către ANSVSA în funcție de cum evoluează focarele.
Până la urmă, statul speră să repete succesul obținut în combaterea bolilor la porci. Datorită normelor de biosecuritate aplicate dur în ultimii ani, numărul focarelor de PPA a scăzut masiv, de la 1.600 la doar 17 la nivel național.
„Acum trebuie să facem același lucru pentru combaterea Pestei Micilor Rumegătoare. Măsurile radicale adoptate astăzi sunt absolut necesare pentru a proteja zootehnia românească în fața noilor provocări epidemiologice. Blocarea exporturilor și suspendarea mișcărilor de animale reprezintă singura barieră eficientă în acest moment pentru a opri răspândirea virusului ”, a declarat Alexandru Bociu, președintele ANSVSA.
În acest moment, autoritățile așteaptă rapoartele urgente de la crescători privind orice semn de boală sau mortalitate în turmele izolate pe pășuni.
