Asigurarea de 130 lei nu va acoperi exploziile – CES respinge categoric proiectul

Inițiativa părea un răspuns firesc la tragediile recente din Rahova și Buftea, mai ales că a fost susținută în decembrie de peste 100 de parlamentari de la toate partidele. Dar nu a fost de ajuns. Potrivit HotNews, CES i-a dat aviz nefavorabil, iar părerea consiliului, chiar dacă e doar consultativă, are greutate. Nu e prima lovitură. Și Consiliul Legislativ se opusese anterior.

„Explozia nu e cutremur”. Argumentul care demolează proiectul

Critica CES lovește exact în inima problemei: ce este, de fapt, asigurarea PAD? Polița de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale are un scop strategic, extrem de precis. Acoperă fix trei riscuri naturale majore pentru România: cutremur, alunecări de teren și inundații. Atât. Legea 260/2008 le definește limpede drept „fenomene naturale, care generează prejudicii materiale”.

Să pui explozia pe aceeași listă? O greșeală fundamentală, subliniază CES. Experții spun că riscul de explozie accidentală este „generat de activitatea umană (antropogen) și nu se circumscrie scopului și conținutului Legii nr. 260/2008”. Pe scurt, o țeavă de gaz defectă nu e totuna cu mișcarea plăcilor tectonice, iar propunerea „extinde nejustificat temeiul pe care s-a instituit acest mecanism de protecție”.

O portiță de scăpare pentru distribuitorii de gaze?

Dincolo de definiții, avizul negativ atinge un nerv expus. Cine plătește la final? Cine e vinovatul? Noua lege, surprinzător sau nu, ar putea tocmai să ascundă vinovații, pentru că CES avertizează că exploziile nu sunt evenimente de forță majoră, nu sunt nici imprevizibile, nici de neoprit.

Istoria recentă ne-a arătat asta cu vârf și îndesat. De cele mai multe ori, aceste dezastre sunt „rezultatul lipsei umane sau administrative de diligență și a neîndeplinirii obligațiilor ce le revin administratorilor rețelelor și instalațiilor de gaze”. Avertismentul e clar: dacă o explozie devine un „fenomen natural”, atunci „se ajunge la diminuarea, de facto, a răspunderii patrimoniale a persoanelor juridice care administrează rețeaua de gaze, ceea ce nu are cum reprezenta un deziderat social”. Vina s-ar muta, practic, de la o firmă la un fond comun, plătit de toți românii.

Riscul este deja acoperit, dar costă extra

O altă problemă majoră a proiectului este că inventează o soluție care există deja. Riscul de explozie e o clauză de bază în asigurările facultative, cele care vin peste polița PAD obligatorie. Consiliul chiar notează că „aceste considerente au stat la baza includerii riscului de explozie în pachetele de bază, minimale, ale asigurărilor facultative oferite de către asigurătorii din România”. Cine vrea protecție, o poate cumpăra separat. Fără să bulverseze un sistem gândit pentru cu totul altceva.

Cât costă polița PAD și ce se întâmplă cu prețul?

Astăzi, asigurarea PAD este obligatorie pentru toți proprietarii. Costă 50 de lei pe an la casele din chirpici (despăgubire maximă de 50.000 de lei) sau 130 de lei la cele mai solide (despăgubire de până la 100.000 de lei). Cine nu o are, riscă amenzi între 100 și 500 de lei. Deși inițiatorii au promis un „impact actuarial redus”, CES îi acuză de lipsă de transparență, fiindcă nu există niciun calcul public despre cum ar crește prima sau costurile de reasigurare. Proiectul își continuă drumul în Parlament, dar cu două avize negative grele care îi pot decide soarta.