Un nou raport publicat de Ziua Pământului trage un semnal de alarmă serios. Fenomenele meteorologice extreme devin o amenințare directă la adresa democrației. Potrivit Institutului Internațional IDEA, cel puțin 26 de scrutinuri au fost amânate total sau parțial între 2006 și 2025 din cauza dezastrelor naturale, pe fondul intensificării riscurilor climatice.
Doar în 2024, 23 de alegeri perturbate
Iar situația pare să se agraveze rapid. Documentul, intitulat „Gestionarea pericolelor naturale şi riscurilor climatice în alegeri”, a analizat 94 de alegeri și referendumuri din 52 de țări afectate în ultimele două decenii. Numai în anul 2024, condițiile meteo extreme au perturbat nu mai puțin de 23 de alegeri în 18 state diferite.
Cifrele vorbesc de la sine.
Inundațiile, uraganele, valurile de căldură și alunecările de teren sunt principalele cauze, într-un context de încălzire a climei care agravează aceste fenomene.
De la uragane la valuri de căldură
Impactul este direct și brutal. „De la uragane la inundaţii, trecând prin incendii de pădure şi valuri de căldură, aceste evenimente avariază infrastructuri, strămută alegători şi obligă la modificarea proceselor electorale în ultimul minut”, scrie Institutul Internaţional IDEA. Cum vine asta, mai exact? Raportul detaliază efectele uraganului Sandy asupra alegerilor americane din 2012, impactul cutremurului devastator din 2023 asupra scrutinului din Turcia, dar și cum un val de căldură intensă a afectat alegerile din 2025 din Filipine.
„În măsura în care riscurile legate de climă se intensifică, presiunea asupra sistemelor democratice deja fragile ar urma să sporească”, avertizează organizația.
Soluția? Modificarea calendarului electoral
Și totuși, ce e de făcut? V-ați gândit vreodată că data alegerilor ar putea fi stabilită în funcție de prognoza meteo pe termen lung? E drept că sună ciudat, dar unii experți exact asta propun.
„Alegerile ar trebui să aibă loc atunci când riscurile de catastrofă sunt cele mai scăzute: în anumite cazuri, organismele de gestiune electorală ar trebui, si, să ia în calcul modificarea calendarului electoral pentru a reduce riscul de perturbare de către catastrofe de scurtă durată”, a declarat Sarah Birch, profesoară de ştiinţe politice la King’s College din Londra.
Nu e doar teorie. Adunarea legislativă din provincia Alberta, din Canada, a decis deja să mute data fixă a alegerilor din luna mai – în plin sezon al incendiilor de pădure – în octombrie, o măsură ce va intra în vigoare începând cu 2027.
Efecte pe termen lung și riscuri ascunse
Dar pericolele nu sunt doar logistice, de moment. Efectele pe termen lung pot fi chiar mai dăunătoare pentru democrație. „Precaritatea şi traumatismele legate de riscuri naturale pot exacerba nemulţumirile cetăţenilor afectaţi, pot facilita răspândirea teoriilor conspiraţiei şi pot impune dificultăţi suplimentare persoanelor cele mai vulnerabile”, indică raportul.
Autorii fac un apel clar către statele lumii. Instituțiile democratice ar trebui considerate „infrastructuri critice sensibile la ameninţări de mediu şi care necesită protecţii speciale” (o idee de bun simț, până la urmă). Astfel, țările sunt îndemnate să includă procesele electorale în planurile lor naționale de adaptare la schimbarea climatică.
