Noul premier maghiar Péter Magyar face prima sa vizită oficială la Berlin pentru a discuta direct cu cancelarul german Friedrich Merz. Întâlnirea marchează un moment decisiv după alegerile parlamentare din martie 2026, scrutin care a pus capăt celor 16 ani de putere ai lui Viktor Orbán.
Ce vrea Germania de la noul guvern de la Budapesta
După valul inițial de ușurare resimțit în multe capitale europene, discuțiile trec acum la fapte concrete. Berlinul și Budapesta trebuie să clarifice rapid modul în care vor colabora pe teme majore, de la sprijinul financiar pentru Ucraina până la reformele comunitare.
„Așteptările cancelarului Merz de la premierul Magyar vor fi probabil destul de simple: dacă este posibil, Ungaria nu ar trebui să provoace dureri de cap politice în viitorul previzibil”, a declarat Daniel Hegedüs, director adjunct al Institutului pentru Politici Europene (IEP).
Dar lucrurile stau puțin diferit când vine vorba de negocierile la nivel înalt. Așa cum arată o analiză publicată recent de Euronews, oficialii germani speră în primul rând la o schimbare de direcție. Până la urmă, cancelarul Merz a descris victoria lui Magyar drept un semnal pozitiv și a transmis pe platforma X că așteaptă cu nerăbdare „să lucrăm împreună pentru o Europă puternică, sigură și mai presus de toate unită”.
„Așteptările germane se concentrează pe o normalizare a politicii europene și externe a Ungariei și pe restabilirea Ungariei ca partener de încredere și constructiv la nivel european și internațional”, a explicat Hegedüs. Acesta a subliniat că relațiile bilaterale au suferit grav din cauza vechii „politici de blocadă și veto în UE și NATO” practicate de Budapesta.
Mai mult, guvernul federal vizează o schimbare economică. „O îmbunătățire marcată a climatului investițional pentru companiile germane, alături de progrese în consolidarea statului de drept în Ungaria, ar fi văzută la Berlin ca un rezultat suplimentar binevenit”, a adăugat expertul.
Miza financiara uriasa pentru Ungaria
Și Budapesta vine cu cerințe clare pe masa negocierilor. Obiectivul principal este deblocarea fondurilor europene înghețate în perioada Orbán din cauza încălcării principiilor statului de drept.
„Așteptările lui Magyar de la Merz se concentrează pe obținerea unui sprijin puternic din partea Germaniei și a Partidului Popular European pentru eliminarea treptată a sancțiunilor UE sau a măsurilor de condiționalitate impuse Ungariei”, arată Hegedüs.
Cifrele vorbesc de la sine.
Vineri, Bruxelles-ul a eliberat deja 16,4 miliarde de euro din fondurile blocate anterior pentru Ungaria (sumă care include bani din fondul de redresare, fondul de coeziune și alte alocări legate de reforme). Numai că aproximativ jumătate din fondurile de coeziune suspendate rămân în continuare înghețate, iar guvernul maghiar trebuie să implementeze reforme stricte anticorupție.
Ce înseamnă asta concret pentru stabilitatea regională și economia vecinilor noștri? Înseamnă că noul executiv are nevoie disperată de lichidități pentru a menține stabilitatea economică în timp ce demontează structurile vechiului regim. „Obiectivele centrale ale politicii europene ale guvernului sunt eliberarea fondurilor UE înghețate pentru Ungaria, asigurarea unor poziții avantajoase în negocierile privind următorul Cadru Financiar Multianual și aderarea la zona euro până în 2030”, a precizat Hegedüs. O astfel de stabilizare economică la granița de vest are efecte directe și asupra României, având în vedere schimburile comerciale intense din Europa Centrală și de Est.
Testul suprem in relatia cu Ucraina
Iar adevărata provocare diplomatică abia acum începe. Deși guvernul Magyar a renunțat la blocarea pachetului financiar UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, Budapesta refuză în continuare să susțină deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Kiev. Motivul oficial rămâne disputa privind drepturile minorității maghiare din regiunea Transcarpatia.
„Dacă acest lucru va duce la un compromis acceptabil pentru ambele părți înainte de reuniunea Consiliului European din iunie, sau dacă Budapesta va rămâne din nou în rolul de stat care obstrucționează, depinde în mare măsură de succesul negocierilor bilaterale în curs între Ungaria și Ucraina”, a avertizat Hegedüs.
Schimbarea de putere de la Budapesta are un impact simbolic masiv. „Țara a experimentat șaisprezece ani de guvernare iliberală, de dreapta radicală și autocratizarea aferentă. Pe acest fundal, alegătorii maghiari au respins clar acest curs politic și și-au exprimat dorința pentru democrație liberală, statul de drept și integrare europeană”, subliniază analistul IEP.
El consideră că situația servește drept lecție, mai ales „într-un moment în care milioane de alegători, din Franța până în landurile germane, iau în considerare încredințarea responsabilității guvernamentale forțelor iliberale și de dreapta radicală”. „Exemplul Ungariei ar trebui să clarifice unde poate duce un astfel de curs la guvernare, și cum este judecat de cei care îi cunosc deja consecințele din propria experiență”, a punctat Hegedüs.
După primirea cu onoruri militare de marți de la Berlin, premierul maghiar își va continua turneul diplomatic miercuri, când va călători la Paris pentru o întâlnire oficială cu președintele francez Emmanuel Macron.
