Avem o veste bună. Pare simplă. Inflația ar putea scădea lent la începutul anului. Dar vestea proastă este mult mai complexă, pentru că economia României se confruntă cu „incertitudini şi riscuri semnificative”. Frânarea prețurilor? Va fi un proces anevoios. Și plin de pericole.
Semnalul de alarmă vine direct de la Banca Națională a României (BNR). Un raport recent, citat de Digi24, analizează deciziile de politică monetară și zugrăvește o imagine de ansamblu deloc roză. Vorbim de o luptă pe mai multe fronturi: prețuri încăpățânate, o economie care stagnează și un context internațional exploziv.
Scădere cu frâna trasă: Prețurile, o bătaie de cap continuă
La prima vedere, cifrele oficiale arată o relaxare. Rata anuală a inflației a coborât la 9,69% în decembrie 2025, puțin mai bine față de 9,88% în septembrie. O victorie? Nici pe departe. Adevărul stă ascuns în detalii.
În spatele cifrei mari se ascunde o realitate îngrijorătoare. Inflația de bază (CORE2 ajustat), cea care ignoră prețurile volatile la energie și alimente, a continuat să crească. A urcat la 8,5% în decembrie. Presiunea de bază, deci, nu dispare. BNR explică că această ascensiune „reflectă influenţele persistente venite din dinamica costurilor salariale şi din nivelul ridicat al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt”. Peste toate acestea se adaugă scumpirea unor mărfuri agroalimentare, plus efectele majorărilor de taxe și accize.
Traducerea? Chiar dacă prețul la benzină mai scade, costurile fundamentale din economie – de la salarii la servicii – continuă să urce.
Motorul economic, gripat: Contracție și stagnare
Lupta cu inflația își cere tributul. Unul direct. Activitatea economică suferă. Datele BNR arată că economia s-a comprimat cu 0,2% în trimestrul trei din 2025, iar în ultimul trimestru a stagnat. Pur și simplu, am pus creșterea pe pauză.
Surprinzător sau nu, singura gură de oxigen a venit din investiții, în condițiile în care consumul privat, motorul clasic al PIB-ului, a frânat brusc. Cifrele din industrie și comerț completează tabloul sumbru. În perioada octombrie-noiembrie 2025, vânzările cu amănuntul și-au adâncit declinul, producția industrială a suferit o nouă contracție, iar construcțiile, deși s-au menținut pe linia de plutire, au încetinit și ele ritmul.
Nici pe piața muncii nu e mai bine. Efectivul salariaților a scăzut continuu. Intențiile de angajare ale firmelor? Au rămas la un nivel redus, un semnal clar de prudență maximă pentru viitor.
Norii negri de la orizont: Tensiuni externe și dileme interne
Situația internă e complicată. Cea externă, însă, e de-a dreptul periculoasă. BNR avertizează că riscuri serioase vin din afară, menționând direct „conflictele geopolitice în escaladare şi tensiunile comerciale globale”. Peste acestea se adaugă planurile statelor UE de a crește cheltuielile pentru apărare, ceea ce poate genera noi presiuni.
Pe plan intern, marea necunoscută este corecția bugetară. Măsurile fiscale luate pentru a tăia din deficit, deși necesare, vor pune o frână și mai puternică pe cerere. Vor răci economia. E o sabie cu două tăișuri. BNR subliniază că „incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare”.
Colacul de salvare și decizia BNR
Într-un tablou atât de complex, o soluție iese totuși în evidență. Banca Națională insistă că „absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esenţiale”. Banii aceștia sunt cheia. Ei pot susține investițiile și reformele structurale, amortizând șocul austerității și al crizelor externe.
Văzând acest peisaj, Consiliul de Administrație al BNR a jucat cartea prudenței în ședința din 19 ianuarie 2026. A decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Semnalul e clar: lupta cu inflația nu s-a terminat. Perioada de incertitudine este departe de final. O decizie de așteptare.
