România apasă pedala de accelerație în cursa europeană pentru energia nucleară de nouă generație. Portofoliul de proiecte strategice al țării noastre ajunge la o valoare uriașă de 20 de miliarde de euro, bani care merg atât către reactoarele clasice de la Cernavodă, cât și spre noua tehnologie a reactoarelor modulare mici (SMR).
Banii merg spre Cernavoda si Doicesti
Suma nu este deloc una de neglijat. Ce înseamnă asta concret pentru sistemul energetic național?
Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a pus cifrele pe masă și a explicat exact unde se duc aceste fonduri masive. „Retehnologizarea pentru creșterea duratei de viață a reactorului 1, construcția a două unități nucleare noi la Cernavodă și proiectul SMR de la Doicești sunt un mix de proiecte evaluat la aproximativ 20 de miliarde de euro care plasează România într-o zonă de respectare a angajamentelor internaționale, dar și una de leadership într-o industrie emergentă”, a subliniat directorul general al Nuclearelectrica.
Iar dincolo de cifre, ambiția autorităților din domeniul energiei este clară.
Cel mai avansat proiect din Europa
Într-o analiză amplă publicată recent de Adevarul, aflăm că proiectul SMR de la Doicești este privit în acest moment ca una dintre cele mai avansate inițiative de acest tip de pe întregul continent. Până la urmă, vorbim despre o tehnologie pe care Uniunea Europeană abia acum încearcă să o accelereze.
„Nuclearelectrica este unul dintre motoarele de dezvoltare ale industriei nucleare europene. Am investit în tehnologia SMR, unde avem cel mai matur proiect din Europa, cu un amplasament evaluat independent de AEIA, cu o tehnologie certificată de reglementatorul american NRC și o echipă de profesioniști redutabili implicați într-un proiect cu un potențial enorm. Industria emergentă SMR devine o certitudine”, a declarat Cosmin Ghiță.
Compania de stat susține oficial direcția trasată de la Bruxelles. „Mesajul Comisiei Europene este corect. Avem nevoie de accelerarea proiectelor nucleare cu reactoare noi, mari și mici, dar și retehnologizări la scară largă”, este poziția transmisă de Nuclearelectrica.
Planurile de la Bruxelles si impactul local
La nivel european, energia nucleară a revenit puternic în centrul politicilor. Comisarul UE pentru climă, Wopke Hoekstra, a subliniat recent necesitatea accelerării implementării SMR-urilor și a extinderii duratei de funcționare a reactoarelor actuale.
Dar lucrurile nu se opresc aici.
Comisarul UE pentru energie, Dan Jørgensen, a transmis că strategia europeană SMR se bazează pe o abordare comună. Oficialul european (care gestionează un portofoliu cheie pentru viitorul continentului) a explicat că această abordare este menită să evite fragmentarea pieței și să consolideze competitivitatea globală a Uniunii Europene. Când deciziile de la Bruxelles favorizează energia nucleară, România beneficiază direct, având deja infrastructura pregătită pentru a atrage finanțări și a asigura curent electric stabil în rețea în anii următori.
Obiectivul asumat la nivel comunitar este punerea în funcțiune a primelor reactoare modulare mici în Europa la începutul anilor 2030.
