BNR: Inflația crește temporar în 2026. Isărescu: „Prognoza nu include plafonarea la gaze”

„Nu am introdus plafonarea prețului la gaze în aprilie în prognoză”, a declarat Isărescu în conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației. Potrivit Digi24, raportul, realizat pe baza datelor disponibile până la 4 februarie 2026, arată că rata anuală a inflației va scădea lent în primul trimestru din 2026, va crește temporar în al doilea trimestru, iar apoi va reintra pe o traiectorie descendentă. Revenirea în intervalul țintei BNR este estimată pentru mijlocul anului 2027.

Ce alimentează creșterea temporară a prețurilor

Creșterea de moment a inflației din trimestrul al doilea al anului 2026 este pusă pe seama unor efecte de bază, a evoluției cotațiilor la anumite mărfuri și a eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază.

Aceste evoluții se adaugă efectelor generate anterior de expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică, programată pentru trimestrul al treilea din 2025, precum și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.

Impactul de 4 puncte procentuale al măsurilor fiscale

Oficialii BNR estimează că pachetul de măsuri fiscale adoptat anul trecut are un impact de aproximativ patru puncte procentuale în inflație. Din acestea, circa două puncte procentuale provin din liberalizarea pieței energiei.

Reprezentanții băncii centrale subliniază că, în absența acestor șocuri administrative, evoluția lunară a inflației a fost relativ stabilă.

De ce nu a majorat BNR dobânda cheie

Decizia de a menține dobânda de politică monetară a fost determinată de natura presiunilor inflaționiste, a explicat BNR. Politica monetară are efecte în principal asupra cererii, nu asupra șocurilor de pe partea ofertei, cum sunt cele provocate de prețurile la energie sau de taxe.

Conform guvernatorului, o majorare mai agresivă a dobânzilor ar fi temperat inflația mai repede, dar cu riscul de a împinge economia într-o recesiune severă. Din acest motiv, instituția a optat pentru o abordare mai flexibilă. Mugur Isărescu a adăugat că măsurile fiscale de anul trecut au ajutat la menținerea finanțării deficitului bugetar și la păstrarea ratingului de țară, într-un context economic tensionat.

De la excedent la deficit de cerere. Consumul, în scădere

Economia României a trecut rapid de la un excedent de cerere la un deficit de cerere, iar BNR se așteaptă ca această tendință să continue. Scăderea consumului este deja vizibilă în mai multe sectoare, printre care comerț, servicii și turism.

Populația a redus și achizițiile importante. Continuarea acestei evoluții ar putea duce la o încetinire economică mai accentuată, în condițiile în care persistă și influențe inflaționiste din importuri, mai ales în zona bunurilor nealimentare.

Investițiile publice, văzute ca principal motor de creștere

În acest context, Banca Națională consideră investițiile publice drept principalul motor capabil să susțină creșterea economică fără a alimenta suplimentar inflația.

Oficialii avertizează însă că efectele acestor investiții apar mai lent. Ar fi nevoie de ritmuri ridicate de creștere pentru a putea compensa scăderea consumului.