Berlin. Două zile. Aici se joacă o carte importantă pentru diplomația românească, unde premierul Ilie Bolojan stă față în față cu cancelarul Friedrich Merz pentru un dialog ce trece mult peste politețurile obișnuite. Pe masă: securitatea flancului estic NATO, contracte economice și, nu în ultimul rând, viitorul a aproape un milion de români.
Vizita are un scop clar, executiv. Apărare și economie, aproape o obsesie. Conform Digi24, agenda premierului este plină ochi, cu întâlniri la cel mai înalt nivel în Guvern și Parlament, un semnal limpede despre cât de serioasă e miza acestei deplasări.
Apărare și digitalizare: Pilonii noii alianțe româno-germane
Tonul s-a dat chiar înainte de întâlnirea cu Merz. În discuția cu Andrea Lindholz, vicepreședintele Parlamentului Federal, s-a vorbit pe șleau. Fără ocolișuri. „Fiind în Europa de est, suntem mai aproape de războiul din Ucraina, iar dezvoltarea colaborării pe apărare cu Germania este de interes,” a zis Bolojan, direct la subiect. Răspunsul a venit imediat. Oficialul german a confirmat că „pentru Parlamentul german sunt importante securitatea şi digitalizarea, precum şi modul în care ne putem poziţiona mai bine într-o lume cu actori globali puternici.”
Axa București-Berlin prinde contur în jurul acestor doi piloni: armată și tehnologie. Premierul român a plusat pe ideea integrării bazelor de date la nivel național, un proiect ambițios, dar cheie pentru modernizarea statului, iar discuțiile au mers spre o relație mult mai strânsă între parlamente, clădită pe „pozițiile convergente exprimate de România și Germania în politica europeană și internațională.”
Cine sunt oamenii din spatele lui Bolojan în misiunea de la Berlin
Bolojan n-a venit singur. Componența delegației spune totul. Alături de el: ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Prezența lor arată clar că securitatea și înzestrarea sunt priorități absolute. Coincidență? Greu de crezut.
Echipa e completată de șeful Cancelariei, Mihai Jurca, deputatul Ovidiu Ganț, vocea Forumului Democrat al Germanilor din România, plus secretarul de stat Dragoş Hotea şi consilierul de stat Raul Gutin, piese de bază din aparatul tehnic al Guvernului.
Peste 900.000 de români: Puntea umană dintre cele două țări
Dar nu e vorba doar de tancuri și servere. Există o punte umană uriașă. Comunitatea românească din Germania este a patra cea mai mare, numărând în jur de 910.000 de persoane. Peste 90.000 au devenit deja cetățeni germani, la care se adaugă cei aproape 500.000 de etnici germani veniți din România, perfect integrați.
Acest capital uman a fost un punct fierbinte al discuțiilor. Andrea Lindholz a numit România „un exemplu de bune practici în gestionarea minorităților”. Bolojan a mulțumit pentru sprijin și a insistat pe educație: „Învăţământul în limba germană este un plus atât pentru etnicii germani, cât şi pentru elevii români, care au mai multe oportunităţi învăţând limba germană.” Urmează și o întâlnire cu diaspora la Ambasada României.
Un gest simbolic într-un moment istoric
Agenda vizitei are și o componentă simbolică puternică. Premierul Bolojan se va întâlni cu Josef Schuster, președintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, și va merge la Memorialul Evreilor Uciși în Europa. Momentul nu e ales la întâmplare. Totul se leagă de Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului. Un gest de asumare a trecutului și un angajament comun împotriva antisemitismului, mai necesar ca oricând în contextul actual din Europa.
