Bugetul pe 2022 a fost votat în Parlament

Astfel, proiectul legii bugetului de stat a primit 294 voturi pentru şi 120 împotrivă.

De asemenea, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat a avut 291 voturi pentru şi 119 împotrivă.

Astfel că, cele două proiecte de lege vor fi trimise preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

Mai mult decât atât, vicepreședintele USR Dan Barna a declarat că va ataca legea bugetului de stat la Curtea Constituțională.

„Este un buget care a aprobat amendamentele extremiştilor şi care nu a aprobat un singur amendament de la USR. USR este în momentul de faţă singura opoziţie democratică din România. Vom ataca acest buget la CCR pentru că este un buget care discriminează românii şi susţine doar acea majoritate care a votat PSD sau PNL”, a precizat Barna în plenul reunit al Parlamentului, conform Agerpres.

În plus, miercuri, Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat proiectul Legii bugetului de stat şi pe cel al bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul viitor. Iar, mai apoi parlamentarii au dezbătut pe articole, în plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor, bugetul pe anul viitor.

Proiectul bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat pe anul viitor au fost aprobate luni de Guvern, iar luni seara au ajuns la Parlament.

Aşadar, Comisiile de buget-finanţe au încheiat, miercuri, rapoartele la cele două proiecte, după dezbateri de aproape 15 ore, pe parcursul zilelor de marţi şi miercuri. Au fost acceptate câteva amendamente faţă de forma iniţială a proiectului bugetului de stat, printre altele şi majorarea bugetului Camerei Deputaţilor, transmite Agerpres.

În plenul Parlamentului, prim-ministrul Nicolae Ciucă precizat că bugetul pentru 2022este unul responsabil, echilibrat şi realist.

„Avem în faţă un buget echilibrat, responsabil şi realist, capabil să răspundă nevoilor imperative de finanţare şi să consolideze economia pe termen mediu şi lung, valorificând resursele financiare oferite de Uniunea Europeană.

România are o viziune responsabilă de politici fiscale şi bugetare, o strategie de consolidare fiscală graduală, care să potenţeze şi să menţină creşterea economică la un nivel de peste 4-5% pe orizontul de referinţă, fiind conştientă că trebuie să utilizeze toate pârghiile pentru a pregăti economia în eventualitatea unor şocuri viitoare”, a precizat premierul.