Vânzările din comerțul cu amănuntul au suferit o scădere semnificativă în primele două luni ale acestui an, de 7,6% ca serie brută față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele oficiale, ajustate în funcție de sezonalitate și numărul de zile lucrătoare, indică un recul de 6,1%, semnalând o oboseală clară a consumului, motorul tradițional al economiei românești.
Scăderi pe toată linia: De la alimente la carburanți
Reculul a fost generalizat. Cel mai mult au avut de suferit vânzările de produse nealimentare, care s-au prăbușit cu 8,8%, urmate de comerțul cu carburanți, cu o scădere de 3,8%. Nici măcar produsele alimentare, băuturile și tutunul nu au scăpat, înregistrând un minus de 1,7%.
Iar datele lunare (februarie 2026 față de ianuarie) nu aduc vești mult mai bune, cu o creștere marginală de doar 0,2%, ceea ce se traduce, de fapt, într-o scădere anuală de 6,2%. Previziunile pentru întregul an 2026 indică o ușoară accelerare a creșterii vânzărilor cu amănuntul, de +0,5%, față de +0,2% în 2025, însă consumul privat va rămâne probabil redus.
Încrederea românilor, sub minimele din pandemie
Dar dincolo de cifrele brute, starea de spirit a consumatorilor este poate cel mai îngrijorător indicator. V-ați fi gândit că vom ajunge aici? Încrederea a scăzut din nou în martie, ajungând la valoarea de -32,0, față de -31,5 în luna anterioară.
Este a patra lună la rând în care acest indicator se află sub minimele înregistrate în timpul pandemiei din 2020.
românii sunt mai pesimiști acum decât atunci. Sentimentul legat de situația financiară viitoare, de starea economiei și de planurile pentru achiziții majore s-a deteriorat vizibil în martie comparativ cu februarie.
Managerii din retail sunt pesimiști
Nici în rândul companiilor lucrurile nu stau mai bine.
Sentimentul în comerțul cu amănuntul a scăzut brusc la -4,3 în martie, de la -1,3 în februarie. Managerii chestionați vorbesc despre o activitate comercială viitoare mult mai scăzută și, în același timp, o creștere a nivelului stocurilor nevândute. E drept că prognozele nu arată deloc bine.
Salariile reale nu țin pasul cu inflația
Și totuși, care e motorul acestui pesimism? Un răspuns clar vine dinspre venituri. Salariile reale au rămas în teritoriu negativ pentru a șaptea lună consecutiv, scăzând cu 5,5% în ianuarie 2026, pur și simplu pentru că inflația a fost mai mare decât creșterile salariale.
Rata șomajului s-a menținut, ce-i drept, la 6,0% în februarie, neschimbată față de luna precedentă. Numai că așteptările privind ocuparea forței de muncă s-au prăbușit la 97,8 în martie (cea mai mică valoare din noiembrie 2020), de la 99,1 în februarie. Temerile consumatorilor privind șomajul în următoarele douăsprezece luni au crescut în martie, atingând cel mai ridicat nivel din decembrie 2020.
