Curtea Constituțională a României a respins miercuri contestația formulată de primarul general Nicușor Dan. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi. Magistrații au stabilit clar că legislația referitoare la guvernanța corporativă a întreprinderilor publice respectă legea fundamentală.
Miza banilor pentru directori și administratori
Dar ce a reclamat mai exact edilul Capitalei? V-ați gândit vreodată cum se decontează cheltuielile șefilor din companiile de stat?
Până la urmă, miza se află în detaliile financiare. Judecătorii au analizat modul în care directorii și membrii consiliilor de supraveghere primesc bani pentru transport, cazare și diurnă.
Aici intervine clarificarea oficială din partea instanței.
Instituția a transmis printr-un comunicat următoarele detalii tehnice esențiale: „Curtea Constituțională a stabilit că reglementarea distinctă a posibilităţii decontării în condiţiile legii, a unor cheltuieli de reprezentare, transport, diurnă şi cazare efectuate în scopul exercitării mandatelor de către administratorii şi directorii, în cazul sistemului unitar, respectiv de către membrii consiliului de supraveghere şi membrii directoratului, în cazul sistemului dualist, fără ca acestea să fie considerate beneficii sau avantaje din categoria celor menţionate la art.39 alin.(2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.109/2011, nu contravine dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(5) privind principiul legalităţii, art.61 alin.(2) privind rolul Parlamentului, art.75, Sesizarea Camerelor, art.135 alin.(2) lit.b) privind obligaţia statului de a asigura protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară, precum şi art.147 alin.(4) referitor la efectele deciziilor Curţii Constituţionale”.
Traseul legii în Parlament și verdictul judecătorilor
Nicușor Dan a criticat existența unor diferențe majore între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Însă lucrurile stau puțin diferit în viziunea magistraților.
Așa cum relatează Adevarul într-o analiză publicată recent pe acest subiect, introducerea altor tipuri de cheltuieli nu este o problemă juridică. CCR a motivat că această modificare „nu are semnificaţia unei deturnări de la scopul iniţial al legii, ci este în legătură directă cu acesta”.
Și explicațiile instanței nu se opresc aici.
Documentul oficial arată clar logica din spatele deciziei: „Fiind realizate în scopul exercitării mandatelor, aceste cheltuieli sunt, de fapt, decontări de cheltuieli prevăzute de lege, care fac parte din categoria de informaţii publice prevăzute la art.51 lit.l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.109/2011. asa ca o atare normă juridică poate fi adoptată de forul decizional, în propria procedură parlamentară de legiferare, fiind expresia propriului aport, exprimat în limitele marjei de legiferare permise forului decizional de însuşi principiul bicameralismului”.
Instanța a concluzionat scurt. Pentru că deputații au acționat strict în sfera lor de competență, „nu se poate reţine încălcarea principiului constituţional al bicameralismului”.
Cine controlează decontările viitoare
Dincolo de limbajul juridic complicat, textul adoptat arată că sumele „reprezintă decontări de cheltuieli efectuate în scopul exercitării mandatelor”. Asta nu înseamnă că bugetele companiilor devin un sac fără fund.
Să fim serioși, controlul banilor publici rămâne o prioritate absolută.
Curtea a ținut să precizeze exact cine face verificările de acum înainte: „Agenţia va controla şi autoriza în continuare orice cheltuială care se circumscrie în totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat, şi va aprecia în legătură cu oportunitatea sau natura juridică a acestor cheltuieli, precum şi cu privire la limitele/plafoanele acestora”.
Iar competența judecătorilor constituționali are niște limite stricte. Ei nu pot stabili criteriile financiare pentru decontări (aspect reglementat exclusiv de Parlament). Legea votată reprezintă, conform deciziei publicate, „o opţiune legislativă ce se circumscrie libertăţii constituţionale a legiuitorului, consacrate de art.61 alin.(1) din Legea fundamentală, de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a unor drepturi”.
Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) preia acum responsabilitatea verificării tuturor acestor plafoane financiare anuale.
