Curtea de Apel București a blocat miercuri, 27 mai 2026, transferul a cinci proiecte majore de infrastructură de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) către nou-înființata Companie Națională de Investiții Rutiere (CNIR). Magistrații au dat câștig de cauză companiei de stat care gestionează în prezent drumurile și au paralizat direct decizia de la vârful ministerului.
Bătălia în instanță și efectele imediate
Procesul a fost înregistrat pe 19 mai 2026 la Secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice a Curții de Apel București. Dosarul poartă numărul 3022/2/2026, având CNAIR ca reclamant și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ca pârât.
Iar soluția pronunțată miercuri este cât se poate de clară. Instanța „admite cererea de suspendare” formulată de compania de stat.
Conform minutei oficiale, magistrații au decis următoarele: „Suspendă executarea Ordinului Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii nr. 475/05.05.2026 şi a actelor subsecvente acestuia până la pronunţarea instanţei de fond”.
Dacă această decizie va fi menținută și pe fond, transferul celor cinci proiecte gigant către CNIR va rămâne blocat temporar. Mai mult, termenul de 15 zile prevăzut inițial în ordin nu va mai produce absolut niciun efect până la soluționarea definitivă a litigiului.
De ce a refuzat CNAIR să cedeze autostrăzile
Ce înseamnă asta concret pentru șoferii care așteaptă de ani de zile drumuri noi? Dincolo de hârtii și dosare, la mijloc este o problemă uriașă de capacitate administrativă. Pe baza datelor furnizate de Adevarul, contestarea ordinului de către CNAIR are la bază temeri serioase privind capacitatea tehnică a noii companii de a prelua și gestiona lucrări de o asemenea amploare.
Cert e că CNIR (companie condusă de Gabriel Budescu) are în acest moment aproximativ 75 de angajați. Surse din cadrul CNAIR spun că această structură întâmpină deja dificultăți majore în gestionarea proiectelor aflate în faza de licitație.
Cifrele și termenele vorbesc de la sine.
Eșecul de la Târgu Neamț și banii europeni
Un exemplu concret invocat de specialiștii din sistem este Lotul 2 al Autostrăzii Târgu Neamț-Ungheni. Aici, CNIR a pierdut contestațiile formulate în cadrul procedurii de achiziție în fața companiei turcești Nurol.
Și lucrurile nu se opresc la o simplă întârziere birocratică. Sursele citate avertizează că acest eșec ar putea compromite direct semnarea contractului până la data-limită de 31 mai. Acest termen este strict prevăzut în programul european SAFE, iar ratarea lui pune în pericol finanțarea.
Reprezentanții CNAIR merg chiar mai departe și susțin că firma turcească nici măcar nu ar fi trebuit să aibă acces la această licitație, deoarece regulile programului SAFE exclud anumite companii din afara spațiului eligibil.
„Dacă încă din momentul lansării licitației angajații CNIR ar fi stabilit clar limitele prin documentație, firma din Turcia nu ar mai fi participat la licitație și, clar nu ar mai fi avut cum să depună contestații”, au declarat surse apropiate conducerii CNAIR.
Să fim serioși, un șantier de autostradă nu se coordonează cu documentații făcute cu ochii închiși. Aceleași surse susțin ferm că noua companie „nu este capabilă nici măcar să întocmească documentațiile de licitație conform legii”.
Până la urmă, miza este infrastructura națională, motiv pentru care angajații companiei rutiere au lansat un avertisment clar: România „nu își mai permite experimente eșuate care îi privează pe români de autostrăzi”.
Hotărârea Curții de Apel București este executorie. Ministerul Transporturilor are acum la dispoziție un termen de cinci zile de la comunicare pentru a ataca decizia cu recurs.
